Demersul pentru marcarea acestei zile a început, în 2010, prin iniţiativa Fundaţiei Europene pentru Îngrijirea Nou-născuţilor. A fost celebrată pentru prima dată începând din 2011. Prin celebrarea acestei zile se are în vedere creşterea conştientizării asupra riscurilor pe care le implică naşterea prematură. Scopul Zilei mondiale a prematurităţii este educarea mamelor în vederea diminuării anumitor riscuri care ar putea duce la naşteri premature şi determinarea găsirii resurselor financiare pentru dotarea maternităţilor cu aparatura necesară acestor copii.

Aproximativ 15 milioane de copii se nasc înainte de termen (înainte de împlinirea a 37 de săptămâni de sarcină), acest număr este în creştere, potrivit www.who.int. Complicaţiile care apar în situaţia naşterilor înainte de termen reprezintă principala cauză a mortalităţii în rândul copiilor cu vârsta sub 5 ani. Aproximativ 75% dintre aceste decese ar putea fi prevenite prin intervenţii moderne şi rentabile. Aparatura necesară include incubatoare, mese de resuscitare sau aparate speciale de testat hemoglobina şi funcţiile vitale ale nou-născuţilor prematuri. Peste 60% dintre cazuri se înregistrează în Africa şi în Asia de Sud. În ţările sărace, aproximativ 12% dintre bebeluşi sunt născuţi prematur, faţă de 9% în ţările mai bine dezvoltate. Printre factorii de risc care pot genera o naştere prematură se numără: fumatul, consumul de alcool, utilizarea medicamentelor, regimul alimentar, stresul, vârsta de peste 35 de ani.

Ziua Naţională a Copilului Prematur din România a fost instituită prin Legea nr. 189/2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 767 din 21 august 2020. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional, la 27 iulie 2020.

Ziua Naţională a Copilului Prematur din România poate fi marcată de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de organizaţiile neguvernamentale prin organizarea de evenimente dedicate copiilor prematuri”, potrivit art. 2 al legii. ”În săptămâna care include data de 17 noiembrie, Ministerul Sănătăţii prezintă în faţa comisiilor de sănătate reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor un raport privind situaţia copiilor prematuri din România, precum şi progresele înregistrate în acest domeniu”, potrivit art. 3 al Legii 189/2020.

În România, la 30 de minute se naşte un prematur cu probleme neurologice, motorii, neuromotorii, indică www.asociatiaprematurilor.ro.

În contextul pandemiei cu noul coronavirus, Asociaţia Prematurilor a demarat proiectul “Sprijin pentru personalul medical şi nou-născuţii din maternităţi – echipamente de protecţie şi aparatură împotriva COVID 19” de susţinere a comunităţilor şi grupurilor vulnerabile în criza cauzată de coronavirus. Grupul ţintă al proiectului îl reprezintă aproximativ 100 de cadre medicale, peste 2.000 de părinţi şi aproximativ 2.000 de nou-născuţi din Maternitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău, Maternitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi, Maternitatea Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgovişte, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Filantropia Bucureşti unde sunt furnizate lămpi UV bactericide, viziere, combinezoane, halate, măşti şi protecţie încălţăminte, potrivit hhttps://asociatiaprematurilor.ro.

Asociaţia Prematurilor este organizaţia neguvernamentală din România pe chestiuni de prematuritate acreditată în conformitate cu prevederile Legii nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din România, conform https://asociatiaprematurilor.ro.

În România, anual, mii de copii născuţi prematur rămân în afara sistemului medical şi nu primesc îngrijirea neonatală necesară. România dispune de 20 de maternităţi cu dotare performantă, dintre care şapte sunt amplasate în Bucureşti, unde secţiile de terapie neonatală sunt aglomerate, potrivit datelor organizaţiei “Salvaţi Copiii” – www.salvaticopiii.ro. AGERPRES