In fiecare an, Ziua Mondială a Astmului este marcata in intreaga lume in prima zi de marti a lunii mai. Evenimentul, organizat de catre Initiativa Globala pentru Astm (Global Initiative for Asthma – GINA), are ca obiectiv cresterea nivelului de constientizare asupra astmului si imbunatatirea gradului de ingrijire si tratament pentru aceasta boala.

Ziua Mondială a Astmului a fost marcata pentru prima data in 1998, in peste 35 de tari.

Specialistii din intreaga lume atrag atentia asupra acestei boli care poate fi tinuta sub control. Cu un tratament adecvat, astmul este controlabil, în 90% din cazuri, însă presupune evaluări periodice la medical specialist și o bună comunicare pacient-medic.

În România, tratamentul astmului este unul modern cu excepția pacienților cu astm sever – cam 10% din pacienții diagnosticați – care au nevoie, în funcție de fenotip, de terapii biologice. Astmul necontrolat duce la scăderea calității vieții, creșterea costurilor în sistemul medical și societate, prin absenteismul de la locul de muncă și poate cauza decesul.

Astmul înseamnă inflamație și aceasta trebuie tratată zilnic, simptomele sunt doar o mică parte, inflamația e ținta principală a tratamentului.

În astm, educaţia pacientului este esenţială. Medici – pneumologi, alergologi, medici de familie – pacienţi – toţi trebuie să acţioneze ca un tot unitar. Sănătatea pacienţilor înseamnă tratament, aderenţă la tratament şi educaţie pentru respiraţie.

Astmul în pandemia de COVID-19: Până la 80% din exacerbările de astm sunt cauzate de infecţii virale, inclusiv coronavirusurile comune.

“În situaţia cu care ne confruntăm cu toţii, pacienţii cu boli respiratorii severe sunt mai vulnerabilii în faţa COVID-19 – o infecţie virală. Pacienţii care suferă de astm trebuie să acorde o atenţie deosebită igienei şi să respecte recomandările medicului curant. Astfel, pentru aceştia se menţine indicaţia de continuare a tratamentului prescris de medicul curant, se recomandă utilizarea măştilor în spaţiul public, realizarea unei igiene stricte la locul unde trăiesc şi muncesc, precum şi evitarea alergenilor”, a declarat asist. univ. dr. Alina Croitoru, preşedintele Asociaţiei de Educaţie în Boli Respiratorii.

“Din perspectiva mea, ca medic pneumolog, educaţia pacientului cu astm este fundamentală pentru un management optim al afecţiunii. Pacientul trebuie să-şi înţeleagă afecţiunea, trebuie să îi recunoască simptomele, pentru a şti cum să acţioneze. Pacientul şi noi, ca medici, trebuie să lucrăm ca o echipă pentru o bună gestionare a acestei afecţiuni. În anul 2018 Institutul de Pneumoftiziologie ‘Marius Nastag din Bucureşti a oferit peste 2.900 de servicii medicale pentru pacientul cu astm, aici fiind incluse servicii de diagnostic, tratament şi management al acutizărilor”, a precizat asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”.

CE ESTE ASTMUL?
Astmul este o boală cronică inflamatorie a plămânilor şi a căilor respiratorii (căi aeriene, bronşii). În prezent, nu există o terapie care să vindece această afecţiune, însă afecţiunea poate fi ţinută sub control prin tratament. Pacientul corect tratat are o viaţă normală, activă, fără restricţii în efectuarea activităţilor obişnuite şi chiar a sportului de performanţă.

INCIDENŢA ASTMULUI
Peste 330 de milioane de oameni, suferă de astm, la nivel mondial. Afecţiunea este cea mai comună boală cronică în rândul copiilor la nivel global – aproximativ 14% dintre copii suferă de astm. Peste 80% dintre decesele legate de astm au loc în ţări cu venituri mici. În aceste condiţii, este important de subliniat că tratamentul şi managementul eficient al astmului salvează vieţi.

CAUZELE ASTMULUI
‘Cauzele fundamentale ale astmului sunt, probabil, o combinaţie de factori genetici (istoric familial) şi triggeri (factori declanşatori) externi, precum alergii la polen, blana animalelor, praful din casă, fum de ţigară, poluare şi aer rece, substanţe chimice la locul de muncă, precum vopsea, lacuri sau adezivi. Pentru unele persoane există şi alţi triggeri precum stresul, activitatea fizică sau unele medicamente’, a mai explicat asist. univ. dr. Beatrice Mahler. Alergenii acţionează la nivelul mucoasei bronşice ca un trigger care declanşează o inflamaţie, cu creşterea numărului de eozinofile (celule ale sistemului imunitar), cu secreţie în exces de mucus şi edem al mucoasei bronşice care va duce la îngustarea căilor respiratorii şi dificultate importantă în respiraţie.

SIMPTOMELE ASTMULUI
În general, starea persoanelor astmatice este fluctuantă de la o zi la alta şi uneori de la o oră la alta – aceste modificări, în timp, presupun perioade cu şi fără simptome.

Simptomele variază de la persoană la persoană şi includ:
* respiraţie şuierătoare
* tuse diurnă
* tuse nocturnă
* respiraţie dificilă

Tusea, respiraţia şuierătoare, senzaţia de presiune toracică pot să apară după: mişcare, efort fizic; expunere la alergeni; contact cu aer rece. La marea majoritate a pacienţilor netrataţi, infecţiile respiratorii au o evoluţie prelungită şi durează mai mult de 10 zile.

CRIZELE DE ASTM
În mare parte, crizele de astm sunt prevenibile sau pot fi gestionate. În timpul unei crize de astm este importantă utilizarea în cel mai scurt timp a medicaţiei de criză, evitarea stării de panică, care poate să apară mai ales la pacienţii nou diagnosticaţi, poziţia corpului trebuie să permită mişcări respiratorii ample, de aceea pacientul trebuie să stea la marginea patului sau în picioare sprijinit cu mâinile de un suport. În acest mod se ajută de musculatura respiratorie accesorie, extrem de solicitată în timpul crizelor de astm, care presupun o frecvenţă şi o amplitudine crescută a respiraţiei. Utilizarea medicaţiei de criză se face cu doze care sunt crescute treptat, în algoritm bine însuşit de fiecare pacient împreună cu medicul curant, deoarece utilizarea medicaţiei în exces poate să aibă efecte secundare importante.

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că schimbările climatice și poluarea au impact direct asupra sănătății oamenilor și, mai ales, a sănătății plămânului.

Se estimează că aproximativ un million de români suferă de astm bronșic și este nevoie de campanii de educare pentru a crește aderența la tratament. În fiecare săptămână, 1 din 5 pacienți cu astm sever suferă o criză atât de intensă, încât nu poate solicita ajutor.

Potrivit datelor publicate de Institutului National de Sanatate Publica, in Romania, incidenta astmului are tendinta ascendenta, inregistrandu-se, in fiecare an 1,5 cazuri noi de boala la 1000 de persoane. Conform statisticilor, 1 din 20 de copii de varsta scolara poate suferi de astm. La populatia generala, prevalenta astmului bronsic in Romania este estimata la 4 – 6 %, arata datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii.