Alinața Unitatea de sânge (www.unitateadesange.ro), care a luat naştere în anul 2022, cu misiunea de a regândi, inova şi optimiza gestionarea sângelui în România, readuce în atenţia publică importanţa majoră a transfuziilor de sânge, într-un context în care instituţiile Uniunii Europene (UE) revizuiesc legislaţia UE care reglementează calitatea şi siguranţa sângelui şi a componentelor sanguine (Directiva UE privind sângele), precum şi legislaţiile conexe privind ţesuturile şi celulele.
Cu sprijinul asociaţiilor de pacienţi, pacienţilor, experţilor, centrelor de transfuzie sanguină, societăţilor medicale şi autorităţilor din România, coaliţia Unitatea de sânge a lansat astăzi documentul de poziţie intitulat „Adaptarea realităţii europene la contextul naţional pentru optimizarea sistemului de transfuzie sanguină din România în beneficiul pacienţilor”, cu scopul de a oferi o perspectivă comprehensivă asupra principalelor aspecte ale iniţiativei europene şi de a sublinia importanţa şi relevanţa acesteia pentru optimizarea sistemului de transfuzie sanguină din România. Documentul de poziţie explorează în detaliu contextul actual al sistemului de transfuzii, semnalând modul în care armonizarea cadrului legislativ la nivel european poate contribui la creşterea eficienţei, transparenţei şi calităţii serviciilor de transfuzii în cadrul statelor membre, într-un efort comun pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii vieţii pacienţilor.
Demersul actual este o iniţiativă a alianţei Unitatea de sânge, cu sprijinul Societăţii Române de Hematologie (SRH), Societăţii Naţionale de Transfuzie Sanguină din România (SNTSR), Institutului Naţional de Transfuzie Sanguină Bucureşti (INTS), Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti, Centrului Regional de Transfuzii Constanţa, Bristol Myers Squibb.
„Demersurile realizate de Unitatea de sânge vor conduce la dezvoltarea unui sistem modern de transfuziologie cu beneficii pe termen mediu şi lung pentru pacienţii români. De asemenea, ca medic hematolog, am susţinut dintotdeauna şi voi lupta în continuare pentru crearea urgentă a şcolii româneşti de medicină transfuzională, element determinant pentru un sistem de transfuzii modern, optimizat, capabil să susţină eficient cererea şi oferta”, a declarat Prof. Dr. Daniel Coriu, Preşedintele Colegiului Medicilor din România şi Preşedinte al Societăţii Române de Hematologie.
„În calitate de director CRTS, expert coordonator în cadrul Ministerului Sănătăţii, medic şi om, mi-am exprimat susţinerea faţă de Unitatea de sânge în speranţa că vom putea contribui şi mai departe, dar şi accelera, în echipă, optimizarea utilizării tratamentului transfuzional în spitalele din România, inclusiv prin introducerea principiilor de management al sângelui pacienţilor, în colaborare cu medicii clinicieni, astfel încât, accesul la tratamentul transfuzional adecvat şi la timp al pacienţilor cu nevoi cronice transfuzionale să se îmbunătăţească”, a declarat Dr. Alina Mirella Dobrotă, Expert coordonator – Ministerul Sănătăţii – sânge şi componente sanguine, Director al Centrului Regional de Transfuzii Sanguine Constanţa.
„Tratarea fiecărei picături cu respect pentru viaţa pacienţilor, cu recunoştinţă pentru generozitatea donatorilor, cu eficienţă şi eficacitate pentru sistemul medical înseamnă găsirea unei formule optime de utilizare. Abordarea inovaţiei în context european are la bază sesiunile de lucru anterioare ale coaliţiei Unitatea de sânge, precum şi whitepaper-ul lansat în 2022 care conţine recomandări şi acţiuni concrete pentru optimizarea sistemului de transfuzie sanguină din România”, a declarat Cătălin Radu, General Manager Bristol Myers Squibb România.
Pe de altă parte, noul regulament SoHO (Substances Of Human Origin – Substanţe de Origine Umană) vizează stabilirea standardelor de siguranţă şi calitate pentru aceste substanţe de importanţă vitală, inclusiv sângele, la nivel european. Printre obiectivele acestuia se numără sprijinirea unor standarde înalte de siguranţă şi calitate bazate pe norme tehnice actualizate, îmbunătăţirea armonizării între statele membre UE, facilitarea schimbului european şi îmbunătăţirea accesului pacienţilor la terapiile de care au nevoie, îmbunătăţirea pregătirii în caz de criză şi introducerea unor măsuri care să sprijine rezistenţa aprovizionării.
Implementarea acestui regulament ar trebui să fie realizată într-o abordare integrată care să ia în considerare recomandările din documentul de poziţie lansat de Unitatea de sânge din 2022. În acest sens, au fost identificate mai multe zone prioritare.
Conştientizarea şi disponibilitatea donatorilor au o importanţă majoră, într-un context în care Regulamentul SoHO urmăreşte protejarea donatorilor şi pacienţilor prin stabilirea standardelor de siguranţă şi calitate. Totodată, implementarea eficientă a recomandărilor ar contribui la creşterea conştientizării şi disponibilităţii donatorilor într-un mod sigur şi sustenabil.
Mai mult decât atât, infrastructura de colectare şi procesul de donare necesită optimizare, iar îmbunătăţirea infrastructurii şi procesului de colectare în conformitate cu recomandările din documentul de poziţie ar contribui la asigurarea standardelor cerute de Regulamentul SoHO pentru siguranţa donatorilor şi a pacienţilor.
Nu în ultimul rând, modernizarea infrastructurii şi echipamentelor, crearea unei discipline medicale specializate în transfuzii, implementarea de registre naţionale şi digitale ar sprijini obiectivul Regulamentului SoHO de a îmbunătăţi accesul pacienţilor la terapiile de care au nevoie şi de a facilita schimbul transfrontalier de SoHO. În plus, implementarea strategiilor pentru reducerea timpilor de aşteptare şi eficientizarea utilizării resurselor se încadrează în eforturile de a optimiza aprovizionarea cu SoHO în situaţii normale şi de criză, aşa cum propune Regulamentul SoHO.
Prioritizarea acestor aspecte este cu atât mai importantă cu cât, în data de 12 septembrie 2023, Parlamentul European (PE) a marcat un moment important pentru conturarea prezentei legislaţii, întrucât a inclus, în mod oficial, în raportul său un considerent care face referire la gestionarea sângelui pacientului (PBM – Patient Blood Management) şi care susţine necesitatea ca statele membre să ia în considerare punerea în aplicare a unei abordări integrate a PBM pentru a îmbunătăţi gestionarea sângelui în Europa.
Sursa foto: https://unitateadesange.ro/
