Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO) atrage atenţia că, pe fondul celui de-al doilea val al pandemiei de COVID-19, se observă numărul redus de pacienţi care au accesat terapia antivirală, în special pe programul Cost/Volum/Rezultat în hepatita C.

Potrivit unui comunicat de presă al APAH-RO, printre cauzele numărului redus de pacienţi care au accesat terapia antivirală se află “dificultatea de a accesa” unele servicii din spitale, programările “destul de târzii” în unele cazuri, dar şi teama pacienţilor de a nu ajunge în spitale şi a se infecta cu noul coronavirus sau de a nu fi depistaţi cu COVID-19.

De asemenea, afirmă reprezentanţii APAH-RO, un alt factor ar fi rata de testare “extrem de scăzută” comparativ cu ultimii ani.

“Multe programe de testare au fost abandonate şi, chiar dacă medicii de familie au posibilitatea de a recomanda testarea, de a prescrie markerii virali pe analizele de bază pentru orice pacient asigurat din lista sa, suspect sau aflat în factorii de risc, în continuare numărul celor depistaţi este destul de mic”, se arată în comunicat.

În acest context, APAH-RO face apel către toţi cei implicaţi să acorde o atenţie deosebită testării şi identificării pacienţilor cu hepatite virale care au nevoie să ajungă la un medic gastroenterolog sau de boli infecţioase (acolo unde este posibil) pentru a primi terapia antivirală.

În perioada 29-31 octombrie se desfăşoară în format on-line a XII-a ediţie a Conferinţei Naţionale a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice. Evenimentul va da ocazia pacienţilor să interacţioneze pentru prima dată virtual cu medici din întreaga ţară atât pe probleme hepatice, cât şi pe afecţiuni conexe, cum ar fi cele reumatismale sau hematologice.

“Este momentul să fim o echipă – medici/autorităţi/asociaţii de pacienţi şi să găsim soluţii pentru ca niciun pacient să nu rămână fără medicaţia de care are nevoie sau mai grav, să nu fie depistat la timp. Înţelegem situaţia critică în care se află sistemul de sănătate din România, dar pacienţii cu afecţiuni hepatice nu trebuie abandonaţi. Circuitele din spitale sunt esenţiale, astfel încât atât pacientul, cât şi medicul să se simtă în siguranţă. Să nu uităm că vorbim de o boală infecţioasă, dacă ne gândim la infecţiile cu virus hepatitic B, C sau B plus Delta, şi, cu atât mai mult, trebuie să învăţăm din experienţa acestei pandemii”, a precizat Marinela Debu, preşedinte APAH-RO.

“Chiar dacă suntem în condiţii de pandemie şi aproape tot timpul ni-l ocupăm cu pacienţii cu infecţie SARS-CoV-2, eu cred că toate afecţiunile cronice trebuie să fie monitorizate. (…) Pacienţii cu afecţiuni hepatice cronice au nevoie de diagnostic, au nevoie de terapie şi au nevoie, în general, de monitorizare. Cred că putem găsi acea variantă de echilibru în care clinicile de specialitate, de boli infecţioase sau de gastro-enterologie, să se poată ocupa de pacienţii cu afecţiuni hepatice cronice, chiar dacă pandemia va mai dura ceva timp de acum încolo. Cred că ar fi o greşeală destul de mare să existe un lockdown pentru afecţiunile cronice în general. Motivul este simplu. Acest interval de timp până se rezolvă pandemia să ducă la agravarea şi lipsa de tratament chiar să îşi spună cuvântul mai târziu. Trebuie să găsim acele variante ca lucrurile să meargă în paralel: ceea ce ţine de infecţia SARS-CoV-2, pe de o parte, şi ceea ce ţine de rezolvarea afecţiunilor hepatice cronice. Cred că asta este cheia lucrurilor care vor urma, mai ales că în momentul de faţă avem terapii noi care realmente vindecă dacă vorbim de hepatită C şi într-o măsură mai mică la Hepatita B şi la Hepatita B plus Delta”, afirmă medicul Adrian Marinescu, de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Matei Balş”.

O altă temere a pacienţilor este aceea că, odată cu finalizarea Contractului Cost / Volum / Rezultat, “nu va exista o continuitate în acordarea terapiei antivirale şi în continuare nu se vor găsi soluţii pentru pacienţii neasiguraţi”.

“Pandemia şi rezervele pe care unii pacienţi le-au avut de a se adresa serviciilor medicale de specialitate au făcut ca numărul total de pacienţi cu hepatită C care au accesat tratamentul în acest an (cifra din luna septembrie) să fie de 5.142. În momentul de faţă, avem în derulare contracte care pot asigura tratamentul pentru 17.600 de pacienţi. Am început cu 5.800 în 2015, a crescut numărul pacienţilor înrolaţi în anul 2017 la 12.000, iar în perioada 2018-2019, 13.000 de pacienţi”, a declarat preşedintele CNAS Adela Cojan. AGERPRES