„Din punctul meu de vedere, gestionarea edemului limfatic, numit și limfedem, reprezintă o călătorie care de cele mai multe ori necesită colaborare, educație continuă și foarte mult sprijin, fiind o afecțiune care ne învață că grija pentru corpul nostru implică o abordare integrată”, a declarat Cătălina-Elena Musteață, care face parte din echipa Centrului de Recuperare Medicală din cadrul NORD – Grupul Medical Provita.

Cătălina Musteață este fizioterapeut cu competențe în tratamentul și managementul limfedemului, iar prezentarea sa din cadrul webinarului Ora specialistului, cu tema „Pacientul oncologic – boala de fond, recuperarea medicală, managementul durerii și al edemului limfatic”, s-a axat pe tratamentului decongestiv complex al edemului limfatic.

„Limfedemul este o afecțiune cronică care se manifestă prin edem persistent, fiind un edem progresiv datorat unei acumulări de lichid limfatic. De asemenea, discutăm și despre o disfuncție limfatică, care de cele mai multe ori rezultă dintr-o afectare a capacității de transport a sistemului limfatic, iar în ceea ce privește răspândirea, dacă facem referire strict la limfedemul secundar, afectează 4 din 10 pacienți care, la un moment dat în viață, au avut un diagnostic oncologic.”

Limfedemul afectează frecvent atât membrele inferioare, cât și membrele superioare, iar în ultima perioadă, din ce în ce mai des zona trunchiului, în special zona genitală, a menționat Cătălina Musteață, precizând că afecțiunea evoluează în mai multe stadii: „La început vorbim de o fază latentă fără edem vizibil, până la forme severe în care pacientul nostru ajunge să dezvolte fibroza și elefantiazis.”

Simptomele menționate cel mai des de pacienți, includ: senzații de greutate, tensiune, durere de edem acut la nivelul membrului afectat.

Printre complicațiile prezentate de fizioterapeut se află:

  • infecții cutanate recurente (erizipelul sau celulita infecțioasă);
  • modificări de structură ale țesutului cutanat (hiperkeratoza sau fibrozarea țesuturilor);
  • afectarea mobilității și funcționalității membrului cu limfedem;

Impactul psihologic cauzat de limfedem se poate manifesta prin anxietatea, depresie și stimă de sine scăzută din cauza simptomelor și modificărilor apărute la nivelul aspectului fizic. Impactul social este dat de izolarea socială și stigmatizarea pacientului din cauza modificărilor vizibile ale corpului și a limitărilor impuse de această afecțiune.

„Edemul limfatic este frecvent asociat cu proceduri chirurgicale, precum: extirparea exciziilor, eliminarea ganglionilor limfatici, de exemplu în cancerul de sân, sau de tratamente precum radioterapie sau infecții cutanate ale pielii. De asemenea, printre cauze se află insuficiența venoasă cronică și inflamațiile cronice; nu putem exclude nici obezitatea severă, implicit compresiile extreme la nivel de structuri limfatice (tumori sau țesut fibrotic)”, a explicat Cătălina Musteață.

Din punct de vedere al diagnosticului diferențial, fizioterapeutul subliniază că edemul nu poate fi confundat cu:

  • Edemul venos cronic (insuficiența venoasă cronică), care este bilateral, simetric şi mai pronunţat seara, reducându-se după repausul nocturn. Edemul limfatic prezintă un semn Stemmer pozitiv și are o consistență mai fermă, cauzată de acumularea de proteine şi fibroză tisulară.
  • Edemul cardiac (insuficiența cardiacă), care este frecvent simetric, bilateral şi apare în special în zonele declive, fiind însoțit, adesea, de alte semne şi simptome de insuficiență cardiacă, cum ar fi dispneea, ortopneea, hepatomegalia. Limfedemul nu este asociat cu insuficienţă cardiacă şi de obicei nu se agravează semnificativ pe parcursul zilei.
  • Edemul renal (sindromul nefrotic, insuficiența renală), care este de obicei difuz, bilateral şi pitting, în special la nivelul feței și pleoapelor. Este asociat cu proteinurie masivă, hipoalbuminemie și hipercolesterolemie. Limfedemul tinde să fie asimetric şi mai localizat.

 

Evaluarea și diagnosticul edemului limfatic

Tehnicile imagistice care stau la baza diagnosticului de edem limfatic, cuprind:

  1. Limfoscintigrafia – utilizează un radioizotop injectat subcutanat pentru a urmări fluxul limfatic. Izotopul este captat de vasele limfatice şi urmărit în timp real cu ajutorul unei camere gamma
  2. Limfografia cu verde de indocianină (ICG) – implică injectarea unui colorant fluorescent (ICG) subcutanat și permite vizualizarea în timp real a fluxului limfatic cu ajutorul unei camere PDE.
  3. Limfo-RMN – în unele cazuri, poate fi folosit un agent de contrast pe bază de gadoliniu pentru a îmbunătăți vizualizarea vaselor limfatice şi a țesuturilor adiacente.
  4. Capilaroscopia limfatică este minim invazivă și oferă informații esențiale asupra capilarelor limfatice din stratul superficial al pielii. Capilaroscopia limfatică este utilă în detectarea modificărilor la nivelul microcirculației limfatice.

„Standardul de aur, care stă la baza tratamentului conservator, în momentul în care pacientul a fost diagnosticat cu un element limfatic și ulterior, cu limfedem, este terapia decongestivă completă”, a precizat fizioterapeutul.

Cătălina Musteață a explicat că înainte de orice altă etapă, partea componentă din terapia decongestivă completă este drenajul limfatic manual (DLM), care trebuie realizat „neapărat manual și nu de către pompele pneumatice de compresie intermitentă, care sunt contraindicate pacientului oncologic și care nu fac altceva decât să favorizeze în timp apariția țesutului fibros.”

Fizioterapeutul a completat: „Primă fază, pe care o numim faza decongestivă, cuprinde drenajul limfatic manual care nu este altceva decât o tehnică de terapie manuală, blândă, ritmică și specifică care are ca rol stimularea fluxului linfatic. Drenajul limfatic se realizează fără orice altfel de produs, se realizează cu mâinile goale, pentru că avem nevoie de contracție. A doua parte componentă a terapiei decongestive complete este bandajarea compresivă, care se realizează după sesiunea de drenaj limfatic manual pe membrul afectat și ajută la prevenirea reacumulării lichidului limfatic, îmbunătățind fluxul limfatic și promovând memodelarea țesuturilor fibrozate.”

În continuare, fizioterapeutul a prezentat faza de menținere, care cuprinde:

  • îmbrăcămintea de compresie – bandajele sunt înlocuite cu ciorapi sau mansoane compresive personalizate, care trebuie purtate zilnic;
  • exercitii de întretinere – care implică stabilirea unui plan de gimnastică medicală;
  • auto-drenaj limfatic manual – în unele cazuri, pacienții sunt instruiți să efectueze DLM la domiciliu sau să continue sub supravegherea unui terapeut;
  • îngrijirea pielii – continuarea unei rutine stricte de îngrijire a pielii pentru a preveni infecțiile şi pentru a mentine sănătatea cutanată.

În finalul intervenției sale, Cătălina Musteață a completat lista recomandărilor pentru faza de menținere, precizând și tratamentul modern: „Există un dispozitiv medical, deep oscilation, care utilizează câmpul electrostatic oscilant în profunzimea țesutului și intră în rezonanță cu frecvența emisă, având efect de drenaj limfatic manual. Este un dispozitiv medical cât se poate de sigur pentru pacientul oncologic, bucurându-se de o serie de teste și de studii în spate, care și-a dovedit eficacitatea încă din prima zi de tratament post-intervenție chirurgicală la pacientul oncologic.”

 

***

Cătălina Musteață, fizioterapeut, are o experiență vastă în gestionarea afecțiunilor sistemului limfatic, fiind specializată în tratamentul decongestiv complex al edemului limfatic. Cu o abordare empatică și personalizată, utilizează tehnici avansate de terapie manuală și alte metode complementare pentru a reduce edemul, a ameliora simptomele și a îmbunătăți calitatea vieții pacienților, inclusiv a celor oncologici.

Webinarul Ora specialistului: Pacientul oncologic – boala de fond, recuperarea medicală, managementul durerii și al edemului limfatic a fost organizat de Oameni și Companii, cu suportul NORD-Grupul Medical Provita.

Eveniment promovat de EventsMax.ro.