Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, pe 8 ianuarie, legea privind protecţia drepturilor persoanelor diagnosticate sau suspectate a fi diagnosticate cu boli sau afecţiuni alergice.

Legea are ca obiect de reglementare instituirea cadrului normativ pentru protecţia, siguranţa vieţii şi respectarea, în condiţii de egalitate şi nediscriminare, a drepturilor persoanelor cu boli şi afecţiuni alergice, precum şi ale persoanelor care prezintă suspiciunea de a fi diagnosticate cu astfel de boli şi afecţiuni.

Este vorba de: astmul bronşic, rinita alergică, alergie alimentară, rinoconjunctivita alergică, dermatită alergică, anafilaxie. Prezenta lege nu se aplică persoanelor diagnosticate sau care sunt suspectate a fi diagnosticate cu intoleranţe alimentare sau boală celiacă.

„Măsurile prevăzute de prezenta lege au ca obiective: facilitarea şi efectuarea diagnosticării precoce a persoanelor care sunt suspectate a fi diagnosticate cu astfel de boli şi afecţiuni alergice, identificarea, înregistrarea şi evidenţa persoanelor diagnosticate cu boli şi afecţiuni alergice, îmbunătăţirea tratamentului cetăţenilor diagnosticaţi cu boli şi afecţiuni alergice, prevenirea apariţiei complicaţiilor şi ameliorarea stării de sănătate, facilitarea integrării acestor persoane în şcoală, în activităţi sportive şi în muncă”, se arată în proiect.

Persoanelor cărora li se adresează această lege li se garantează accesul în condiţii de nediscriminare în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau particular, inclusiv cele care funcţionează cu program prelungit şi care asigură sau nu servicii de masă, în unităţile spitaliceşti, de stat sau privat şi în unităţile de cazare, de stat sau private, care organizează tabere pentru copii, cu condiţia informării, în prealabil, cu privire la participarea copiilor diagnosticaţi cu boli sau afecţiuni alergice şi a celor care sunt suspectaţi a fi diagnosticaţi cu boli sau afecţiuni alergice.

Unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia ca, pentru copiii diagnosticaţi cu boli şi afecţiuni alergice şi pentru cei care sunt suspectaţi a fi diagnosticaţi cu boli şi afecţiuni alergice, dovedite prin adeverinţă medicală emisă de medicul alergolog, să asigure, după caz, toate mesele, conform programului la care este înscris copilul sau posibilitatea pentru familie, părinţi, tutore ori reprezentant legal de a aduce în respectivele unităţi alimentele necesare hrănirii copiilor, în recipiente separate, servite individual, mai arată proiectul.

„Persoanelor care sunt suspectate a fi diagnosticate cu boli şi afecţiuni alergice le sunt decontate analizele şi testele specifice necesare diagnosticării. Decontarea se realizează prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, la recomandarea medicului alergolog. (…) Fiecare persoană care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi care prezintă risc de şoc anafilactic beneficiază, anual şi în mod gratuit, de o doză de adrenalină pentru autoinjectare, în baza documentului medical eliberat de medicul alergolog”, mai prevede legea.

Actul normativ legiferează înfiinţarea Registrului naţional pentru evidenţa persoanelor cu boli şi afecţiuni alergice, iar medicii alergologi vor avea responsabilitatea de a introduce persoanele diagnosticate în acest registru. AGERPRES