Vizitele medicale la pediatru sunt controale periodice pentru monitorizarea sănătății și dezvoltării copilului. Pe măsură ce copiii cresc și se dezvoltă, părinții ar trebui să mențină legătura cu medicul pediatru și să se efectuezele vizitele medicale la pediatru.

Dr. Simona Dumitra, într-un interviu pentru platforma MedicalManager.ro, oferă câteva recomandări părinților pentru pregătirea vizitei la medicul pediatru:

  • Domoliți frica de medic a copilului și nu asociați un consult cu un eveniment nefericit. Frica de doctor se numește iatrofobie. Psihologii spun că ne naștem fără frici, că ele sunt create în copilărie, de anturaj, de eternele NU-uri în care mulți dintre noi am fost crescuți, de tipul nu alerga, că transpiri și răcești etc… Uneori, din prea multă prevedere, greșim, imprimând copiilor fobie față de halatele albe prin câteva cuvinte cu efect dramatic – dacă nu ești cuminte, mergem la doctor, dacă nu mă asculți, îți facem injecție etc.
  • Dacă e necesară o recoltare de sânge, nu superficializați evenimentul – ”nu o să te doară deloc”. Explicați că va simți o mică înțepătură, dar că totul va fi bine, pentru că analizele ne ajută să ne păstrăm starea de sănătate.
  • Puteți cere copilului să vă deseneze de ce anume îi este frică, sau să vă jucați cu păpușile, una din ele având numele copilului dumneavoastră; încercați să deslușiți care sunt neliniștile lui în legătură cu consultul.
  • Se poate face o vizită de familiarizare, în care este prezentat cabinetul, copilul este lăsat să exploreze spațiul de joacă, i se explică anumite manevre, se împrietenește cu personalul medical. În acest tot acest timp, puteți vorbi cu medicul și puteți stabili gradul de încredere pe care vi-l inspiră.
  • Fiți sinceri cu copiii dumneavoastră, vorbiți-le despre programare. Specialiștii spun că intervalul optim de la informarea programării până la vizită este de 3-4 zile la preșcolari, 7 zile la 4-7 ani, 10 zile la adolescenți.
  • Faceți programarea în funcție de particularitățile copilului, nu în perioada dedicată somnului sau alimentației.
  • În sala de așteptare lăsați-l să se bucure de jucăriile de acolo, dar nu uitați că nu există jucării sterile după 12-20 de vizite pe zi. Fiți atenți la ceea ce manipulează sau ce înghit.
  • Aduceți cu voi, în cazul în care nu intrați fix la ora programată, tableta, cărți de colorat sau de citit și, bineînțeles, nu uitați de jucăria favorită, care îl însoțește peste tot. Îi va fi mai ușor medicului să intre în dialog cu micul pacient, consultând păpușa sau cerându-i lui să o consulte.
  • Jucați-vă de-a doctorul! Cumpărați-i o trusă medicală, consultați cu stetoscopul, uitați-vă în urechi, cereți-i să deschidă gura, familiarizați-l cu manevrele mai puțin blânde.dicului, care va trebui să recupereze timpul pierdut, în defavoarea pacientului și a calității actului medical. Dacă ați avut o programare la ora 15:00 și nu ați onorat-o, medicul nu vă poate primi decât la ora 16:00, pentru că are alți pacienți de văzut.
  • Dacă frica de injecții este foarte mare, se pot utiliza plasturi tip EMLA, cu lidocaină, care anesteziază locul recoltării.
  • Ajungeți la cabinet cu 5-10 minute înainte de programare; orice întârziere va decala programul me
  • Faceți un drum de recunoaștere spre cabinet! Luați măsuri pentru a ajunge la timp, ținând cont de particularitățile traficului, de oră, distanță.
  • Dacă copilul are febră sau o erupție, anunțați personalul medical care vă întâmpină, pentru a putea fi consultat într-o cameră specială.
  • În contextul actual, un consult medical se întinde pe maximum 15 minute, perioadă scurtă, în care medicul trebuie să facă o anamneză rapidă, să consulte copilul, să pună un diagnostic, să prescrie anumite analize, o rețetă cu modalitățile de administrare, să elibereze rețeta în format electronic. De aceea, de multe ori dialogul este scurt, superficial, nesatisfăcător pentru părinți. Pentru optimizarea comunicării medic-pacient este obligatoriu ca părintele să aibă derularea foarte clară a evenimentelor care au dus la starea de fapt – o listă a semnelor bolii, în termeni populari.
  • Aduceți cu voi tot dosarul copilului – vaccinări, analize, bilete de externare, alte consulturi de la alți colegi sau de la alte specialități; ar ajuta foarte mult diagnosticul.
  • Dacă prezentați clar și succint semnele medicului, îl ajutați să câștige timp pentru întrebări țintite, examinarea copilului și indicațiile de tratament.
  • Dacă aveți îngrijorări, nu ezitați să cereți explicații, nu vă temeți să puneți întrebări; dacă nu le puneți, medicul va avea senzația că ați priceput totul. Nu de puține ori primesc, după 10 minute, telefoane de la părinți care nu mai rețin modul de administrare a medicamentelor sau câți mililitri de medicament să dea, deși este scris pe hârtie: e adevărat că scrisul medicilor nu e foarte citeț, dar dacă aveți nelămuriri, cereți-le în perioada alocată consultului.
  • Evitați folosirea unor termeni medicali pe care nu îi cunoașteți. Prezentați simplu, cu propriile cuvinte, starea copilului și îngrijorările voastre.
  • Nu veniți cu diagnosticul pe care l-ați găsit pe Google. Medicul nu este cel care vă confirmă sau infirmă căutările, oricât de răbdător și tolerant este. Nu va accepta să subestimați munca, iar acest fapt poate afecta comunicarea medic-părinte.
  • Aveți răbdare. Chiar dacă ați fost programat la o anumită oră, medicii nu sunt roboți. Unele cazuri necesită o perioadă mai lungă pentru stabilirea diagnosticelor. De asemenea, pe perioada unei zile pot să apară urgențe sau copii sub 1 an, acestea fiind criterii de prioritizare. De aceea, pot decala programul medicului.
  • Nu agresați verbal și nu jigniți medicul. Nu rezolvați nimic; doar măriți presiunea sub care consultă și afectați comunicarea.
  • Dacă simțiți că acest consult nu vă mulțumește, puteți cere o reprogramare sau o a doua opinie.
  • Dacă medicul pleacă în concediu, solicitați numărul de telefon al unui coleg care îl înlocuiește. E bine să aveți și planuri de rezervă – să aveți la îndemână numărul serviciului de Ambulanță sau al unui medic ce face consultații la domiciliu.
  • Nu insistați pe consulturi rapide, la sfârșit de program sau între consultații, ori cereri de tipul „doar să vă uitați în gât sau să interpretați niște analize”; aceste derogări de la meseria de doctor pot fi surse de presiune emoțională sau de malpraxis. Doar un consult temeinic stă la baza unui diagnostic clar și a unei terapii adecvate.
  • Respect, încredere reciprocă și credință în vindecare sunt tripodul unei bune relații medic-pacient, focalizată pe Dragostea pentru copil și starea lui de Bine.

 

Sursă: Cartea ”Pediatrie în pandemie”- Ediția a II-a revăzută și readăugită, Vasile Goldis University Press, Arad, 2022