Cancerul reprezintă, în România, o problemă majoră de sănătate publică, reflectată în mortalitate evitabilă, ani trăiți cu dizabilitate și costuri societale importante. Statisticile privind primele cinci cancere solide înregistrate în România arată nevoia clară de acțiune în domeniul screeningului, prevenției și accesului la tratament.

”Potrivit Globocan 2021, în România se înregistrează anual 12.938 cazuri noi de cancer colorectal și 6.903 decese. La cancerul bronhopulmonar, situația este și mai gravă – 12.122 cazuri noi și 10.179 de decese pe an. La cancerul de sân, proporția între cazurile noi și decese este de 1 la 4 (12.085 cazuri noi/an și 3.981 decese) pentru că în momentul de față, cancerul de sân are parte de terapii care asigură o supraviețuire mai îndelungată. Cancerul de prostată, de asemenea, e un cancer care evoluează mai lent, dar și aici avem un număr impresionant de cazuri – 8.055 cazuri noi/an și 2.435 decese. Și, din păcate, un cancer care ar trebui să fie complet prevenibil, și anume cancerul de col uterin, încă apare la peste 3.000 de femei pe an, iar aproape 2.000 de femei mor, în condițiile în care avem un vaccin disponibil, o procedură de screening ieftină și eficace”, atrage atenția dr. Adrian Pană, consultant al proiectului ”Împreună Învingem Cancerul” derulat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și revista Politici de Sănătate.

Lansarea, în data de 3 februarie 2021, a Planului European de Combatere a Cancerului, oferă oportunitatea țărilor membre UE de a-și actualiza sau de a crea Planuri Naționale de Cancer, cu acțiuni concrete, indicatori clari și finanțare corespunzătoare în ceea ce privește prevenția, screeningul, tratamentul și paliația în afecțiunile oncologice.

”În acest moment, la nivel european, lupta împotriva cancerului reprezintă o prioritate absolută de politică publică în domeniul sănătății, cea mai importantă, poate, după lupta împotriva COVID-19. La cel mai înalt nivel, președinți și premieri din toate statele membre UE au în vedere lupta împotriva cancerului, iar această discuție trebuie să aibă loc cu multă responsabilitate și în România. Trebuie să ridicăm gradul de informare, de conștientizare și să avansăm în agenda construirii Planului Românesc de Luptă Împotriva Cancerului, mai ales având în vedere oportunitățile de finanțare europeană: Misiunea pentru Cancer din Programul Orizont Europa, Programul EU4Health, EUBeating Cancer Plan, Programul Digital Europe. Prin toate aceste programe avem la dispoziție fonduri care pot susține proiecte inovative. Iar, în paralel, noi, în România, avem un buget consistent care să susțină lupta împotriva cancerului prin Programul Operațional Sănătate”, spune eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie și Cercetare din Parlamentul European, raportorul Parlamentului European pentru Programul Independent de Sănătate al Uniunii Europene și președintele Intergrupului pentru Lupta împotriva Cancerului din PE.

După bolile cardiovasculare, cancerul rămâne a doua cauză de mortalitate în România, iar conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), una din cinci persoane va face această boală la un moment dat.

”În contextul realizării noului Plan național de combatere a cancerului, aș dori să subliniez importanța atragerii fondurilor europene disponibile pentru a consolida rata depistării precoce a cancerului, în special pentru românii care nu locuiesc în proximitatea unui centru medical, acesta fiind și motivul pentru care majoritatea pacienților descoperă boală întru-un stadiu mult prea avansat. O soluție pe care o încurajez este fructificarea fondurilor disponibile atât în cadrul politicii de coeziune 2021-2027, cât și prin intermediul altor instrumente precum Programul European pentru Sănătate și Programul Europa Digitală, cu scopul finanțării și utilizării  unităților medicale mobile de screening. Aceste campanii ar putea crește semnificativ rata depistării precoce a cancerului, în special pentru persoanele care trăiesc în comunitățile cele mai defavorizate și în mediul rural. Totodată, în cadrul acestor acțiuni, ar fi oportună extinderea screening-ului specific pentru depistarea cancerului și la alte tipuri de cancer în afară de cancerul de sân, colorectal și de col uterin, precum: cancerul de prostată, cancerul gastric și foarte important, cancerul pulmonar, având în vedere că unul din trei români fumează”, recomandă europarlamentarul Dan Ștefan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European (ENVI).

50% dintre decesele provocate de cancer în România ar putea fi evitate dacă s-ar respecta o strategie clară, cu măsuri concrete legate de prevenție, tratament, suport al pacienților oncologici, dar și de cercetarea acestei patologii. ”Avem o nouă strategie europeană anticancer, avem o finanțare dedicată și acțiuni prioritare: să le folosim și să profităm cât mai mult de avantajele pe care ni le oferă, mai ales din perspectiva fondurilor alocate. Și să nu uităm că prevenția este esențială, mai ales în cancer, și vreau să reamintesc elaborarea codului european de prevenție a cancerului, care include 12 moduri prin care se poate reduce riscul acestor afecțiuni”, atrage atenția dr. Tudor Ciuhodaru, membru al Comisiei Speciale pentru Combaterea Cancerului (BECA) și al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

Așa cum a declarat încă din momentul lansării Planului European de Combatere a Cancerului, europarlamentarul are două priorități: programul puropean pentru sănătatea copiilor și cel pentru sănătatea femeilor. ” Vreau ca toți copiii afectați de maladii oncologice să benefieze gratuit de cea mai bună terapie, inclusiv să aibă acces transfrontalier la cele mai noi tehnologii. De asemenea, îmi doresc ca toate femeile să beneficieze de acces gratuit la programe europene de diagnostic precoce și tratament pentru cele mai frecvente trei tipuri de cancer (mamar, de col uterin și ovarian)”, completează dr. Tudor Ciuhodaru.

 

Proiectul ”Împreună Învingem Cancerul”- recomandări

În România, ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, iar în prezent, proiectul ”Împreună Învingem Cancerul” își propune realizarea, în colaborare cu experții în Oncologie, Hematologie și arii conexe, a unui document de recomandări pentru realizarea unui nou Plan Național în deplină concordanță cu pilonii Planului European de Combatere a Cancerului.

”Strategia ARPIM, aceea de a aduce valoare sistemului de sănătate în ansamblu, are o abordare pragmatică. Pornind de la cei 4 piloni ai Planului European de Combatere a Cancerului (prevenție, diagnostic precoce și screening, tratament și follow up), avem o abordare care dorește să implice toți actorii din sistem și să conștientizeze publicul larg privind importanța subiectului, punându-l cât mai în față pe agenda publică. Integrăm propunerile fundamentate venite din partea tuturor părților interesate și avem o abordare de informare și de creștere a conștientizării necesității acestui Plan Național de Combatere a Cancerului”, explică dr. Ioana Bianchi, director Relații Externe ARPIM.

Recomandările proiectului ”Împreună Învingem Cancerul” vor fi validate cu societățile medicale și cu reprezentanții asociațiilor de pacienți din România, cuprinzând criterii de monitorizare, de ajustări de politici și o abordare integrată. ”Pentru criterii de monitorizare, este necesar să avem indicatori de impact și de proces pentru programele de prevenție și de screening, standarde privind traseul pacienților și, de asemenea, modul în care acțiunile propuse în planul național se corelează cu cele 10 acțiuni principale ale Planului European de Combatere a Cancerului. La nivel de ajustare de politici, este foarte importantă operaționalizarea managementului integrat al pacientului oncologic, acea abordare multidisciplinară la nivelul spitalului, implementarea principiilor de medicină personalizată și, nu în ultimul rând, diversificarea modalităților de acces la medicamentele inovatoare. Ca abordare integrată, propunem testarea reflexă pentru asigurarea unui tratament personalizat, un traseu clar pentru navigarea pacientului în sistem și, din punct de vedere al digitalizării sistemului de sănătate, crearea de registre instituționale, operaționalizarea dosarului electronic al pacientului și interconectarea datelor colectate de casele județene de asigurări de sănătate și de direcțiile de sănătate publică”, mai spune Ioana Bianchi.

 

Efectul pandemiei de COVID-19 asupra bolnavilor de cancer

Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra diagnosticării pacienților cu cancer. Între 2019 și 2020, numărul pacienților nou diagnosticați cu cancer a scăzut cu 10.000, acesta fiind efectul anumitor dificultăți de acces la serviciile medicale în perioada de pandemie.

”În pandemie a existat o deprioritizare a bolilor cronice, inclusiv oncologice. Lipsa de circuite separate a făcut ca pacienții oncologici să fie diagnosticați în stadii tardive sau temporizați în intervenții, mai ales chirurgicale. Pacienții cu cancer bronhopulmonar s-au confruntat cu dificultăți în efectuarea bronhoscopiilor”, atrage atenția dr. Anca Bundoi, coordonator Grup Oncologie ARPIM.

Un alt impact negativ al pandemiei de COVID-19 a fost asupra accesului la programe de finanțare ale screeningului cancerului de sân, de col uterin, colorectal, care ar fi trebuit să debuteze cu efectuarea serviciilor în a doua parte a anului 2020. ”Aceste programe sunt întârziate, deoarece plecarea în teritoriu pentru realizarea primei părți a screeningului, cea care se desfășoară la medicul de familie și în comunitate, a fost amânată. Cel mai întârziat pare să fie programul de screening cancer colorectal, care, însă, va putea să-și revină în a doua parte a acestui an, dacă pandemia se va ameliora. De asemenea, și programul național de screening al cancerului de col uterin s-a desfășurat cu dificultate, deoarece institutele și spitalele participante la acest program au fost afectate de COVID-19. Din fericire, se constată o temere mai mică, anul acesta, a pacienților de a merge la medic pentru diagnostic și tratament”, explică și prof. dr. Cora Pop, coordonator al Grupului de Experți din cadrul proiectului ”Împreună Învingem Cancerul”.