Ceea ce am reușit să ”acumulăm” în ani de zile, în materie de proaste deprinderi de viață, de alimentație, necesită atenție, timp și multă voință pentru eradicare, în condițiile în care nici nu există ”alimente de aur”, ci doar cantitatea și obiceiurile alimentare fac diferența. Aceasta este părerea Iuliei Margasoiu, Nutriționist dietetician și bioinginer medical, specializări terminate în cadrul UMF Iași, exprimată în cadrul unui interviu pentru Despreobezitate.ro.

Modificarea dietei și a stilului de viață, esențială

Întrebată cum influențează urmarea unui program nutrițional riguros ținerea sub control a dislipidemiei la pacienții cu obezitate, Iulia Margasoiu a explicat că, potrivit ghidurilor internaționale, prima recomandare a tratamentului pentru dislipidemie (n. red: creșterea valorilor colesterolului și a trigliceridelor din sânge) este modificarea dietei și a stilului de viață, urmată de terapia medicamentoasă, după caz.

”Aici intervine nutriția, în prevenție și în scop curativ. Efectele alimentelor se combină în modele dietetice, care au fost studiate pentru beneficiile lor asupra concentrațiilor lipidelor din sânge, iar un program nutrițional poate veni în ajutorul pacientului. Din experiența mea, valorile colesterolului se normalizează în 3-5 luni de la inițierea terapiei nutriționale”, a explicat Margasoiu.

Program nutrițional riguros

Potrivit nutriționistului, un program nutrițional riguros reînvață pacientul să mănânce sănătos pe termen lung, să piardă în greutate și să își mențină un stil de viață sănătos. Toate acestea ajută, pe lângă normalizarea profilului lipidic, la prevenirea recurenței dislipidemiei. În plus, un program nutrițional individualizat este adaptat și pentru managementul celorlalte posibile patologii asociate, inclusiv celor asociate obezității (cum ar fi hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, diabet zaharat). Dar este nevoie de timp pentru a dobândi toate aceste beneficii.

”Alimentele de aur”, o himeră

Nu există “alimente de aur”, în opinia nutriționistului, ci cantitatea și obiceiurile alimentare fac diferența: ”Există alimente care favorizează reechilibrarea profilului lipidic, precum cele bogate în fibre (fructe, legume, leguminoase boabe, cereale integrale), uleiurile vegetale extravirgine crude (neprăjite), oleaginoasele crude, neprăjite și nesărate (avocado, nuci, alune de pădure, caju, migdale etc.), carnea slabă de pasăre (fără piele) în detrimentul celei roșii, peștele gras (macrou, somon, hering, sardine) și slab, lactate degresate sau semi-degresate în detrimentul celor grase. Pe de altă parte, unele alimente trebuie evitate în prima parte a programului nutrițional, până la normalizarea profilului lipidic. După normalizarea acestuia, aceste alimente pot fi consumate mai rar și cu moderație.”

Care sunt alimentele ”interzise”

În această categorie de alimente ”interzise” intră, potrivit Iuliei Margasoiu, urmatoarele:

  • Alimentele grase de origine animală: slănină, mezeluri, cârnați, mici, carne de porc, lactate grase (lapte integral, brânzeturi grase), viscere (ficat),
  • Uleiul de cocos și de palmier și alimentele care le conțin,
  • Produsele de patiserie: covrigi, plăcinte, foietaje,
  • Dulciuri din comerț: prăjituri, bomboane, rulade etc.,
  • Sucuri din comerț,
  • Oleaginoasele prăjite: semințe, alune și nuci prăjite și sărate,
  • Alimentele gătite prin prăjire în ulei.

Modalitatea de gătire a alimentelor

Un alt factor care influențează profilul lipidic este reprezentat de modalitatea de gătire a alimentelor: ”De preferat este să gătiți alimentele prin fierbere în apă sau abur sau la cuptor. Încercați să evitați prăjirea în ulei a alimentelor. Deși uleiurile vegetale sunt benefice, prepararea termică a acestora duce la formarea unor compuși nocivi, care agravează dislipidemia. În plus, prăjirea în ulei aduce un exces de calorii. Un alt sfat util se referă la renunțarea adăugarii uleiurilor în mâncare, în timpul gătirii. Acestea trebuie adăugate direct în farfurie, peste porția de mâncare sau în salate. Chiar dacă uleiurile vegetale, oleaginoasele și peștele gras sunt benefice, nu le consumați excesiv! Un program nutrițional individualizat ține cont de cantitatea optimă necesară de alimente și de proporțiile corecte între nutrienți.”

Cea mai bună consiliere medicală și tratamentul adecvat

”Din păcate, obezitatea și dislipidiemia sunt factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat de tip 2 și nu numai. Astfel, este nevoie ca pacientul să beneficieze de suportul medical al tuturor specialităților aferente, atunci când este cazul. Dacă un pacient cu obezitate se prezintă în cabinetul meu, iar valorile tensionale și cele de laborator îmi indică modificări ale parametrilor menționați, cu siguranță acel pacient va primi recomandarea să meargă către specialitățile avizate pentru consult și tratament corespunzător. Tratamentul nutrițional este o componentă esențială a schemei terapeutice, care potențează succesul terapeutic, iar abordarea multidisciplinară asigură cea mai bună gestionare a cazurilor medicale, privind atingerea țintelor terapeutice”, a mai explicat Iulia Margasoiu.

Detalii suplimentare

Pacienții pot găsi informații utile pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/ (Centrul de Nutriție Clinică) sau  pe https://www.facebook.com/ (Gall Medical Center), unde nutriționistul oferă consultații.