Din cauza creșterii alarmante a supra-ponderabilității în rândul copiilor, obezitatea infantilă este considerată una dintre cele mai serioase probleme de sănătate publică ale secolului.

Unul dintre efectele specifice ale obezității la copii este că influențează procesele de creștere și dezvoltare armonioasă, ducând la apariția rahitismului și a fragilității osoaselor, avertizează Maria Martac, biolog, consultant în nutriție și Health Coach în cadrul Clinicii DigestMed. De asemenea, obezitatea infantilă poate induce pubertatea prematură,determină apariția problemelor comportamentale (scăderea voinței, predispune la violență, depresie, deficit de concentrare, ADHA, reduce încrederea în sine), poate avea ca efect refluxul gastric, dar și afectarea respiratorie, apneea și astmul.

“În plus, obezitatea infantilă se alătură manifestărilor specifice adulților supraponderali: factorii de risc pentru boli cardiovasculare, diabet, afecțiuni osteo-articulare, tulburări alimentare, compromiterea relațiilor sociale și eșecul educațional”, arată Maria Martac într-un material pentru platforma specializată DespreObezitate.ro.

De ce este importantă creșterea în greutate în timpul sarcinii

Potrivit acesteia, creșterea în greutate și obezitatea femeilor gravide este un parametru important pentru creșterea și dezvoltarea viitorului bebeluș. Studiul care a analizat înregistrările de naștere a 6 milioane de bebeluși în Statele Unite în perioada 2012-2013 a stabilit că există o relație clară între obezitatea mamei înainte de sarcină și mortalitatea infantilă. Riscul de deces al sugarilor a fost cu 32% mai mare pentru mamele din categoria obezi I și cu 72% mai mare pentru mamele din categoria obeze III.

“Deși poate fi considerat normal ca o viitoare mamă să ia în greutate 15-25 de kilograme în timpul sarcinii, dacă o femeie este deja supraponderală înainte de sarcină, creșterea medie în greutate ar trebui să fie mai aproape de 12-15 kilograme. Femeile însărcinate au nevoie de o ‘rezervă de grăsime’ în timpul sarcinii pentru a oferi bebelușului calorii și energie în vederea producerea laptelui postpartum. Dar dacă o femeie are deja o rezervă adipoasă considerabilă înainte de sarcină, nu este nevoie să-și mărească foarte mult rezerva de grăsime din timpul sarcinii”, explică Maria Martac.

Potrivit acesteia, factori favorizanți pentru acumularea kilogramelor in exces pot fi diabetul de sarcină, condițiile socio-economic scăzute și evident componenta educațională.

La ce vârstă se poate spune despre un copil că este obez?

“La copiii mai mici de 2 ani în diagnosticul obezității se apreciază greutatea raportată la înălțime, la cei peste 2 ani obezitatea este definită prin valori crescute ale BMI (indicele de masă corporală). Diagnosticul de obezitate la copil poate fi stabilit atunci când greutatea actuală depășește cu 20% greutatea ideală”.

Potrivit specialistului Clinicii DigestMed, cauzele principale ale obezității la copii sunt excesul alimentar cantitativ (porții mari de mâncare, neadaptate la dimensiunea stomacului copilului, lipsa micului dejun) și calitativ (ciuguleli hipercalorice, consumul de dulciuri, băuturi carbogazoase îndulcite și grăsimi saturate în exces);dar și sedentarismul, consumul caloric scăzut din cauza lipsei mișcării fizice de orice fel și petrecerea prelungita a timpului în fata ecranelor (telefoane, jocuri, filme, computer). Secundar pot fi afecțiuni neuro-endocrine de ex hipotiroidismul sau genetice (rezistenta la leptina).

Recomandările dietetice pentru tratamentul obezității

– calitative: constanța și frecvența meselor, consumul de alimente proaspete în detrimentul celor procesate și fastfood, reducerea aportului de dulciuri, sucuri și grăsimi hidrogenate,

– cantitative prin reducerea graduală și constantă a porțiilor în acord cu nevoile copilului.

Creșterea activităților fizice este un factor important în tratamentul cu succes al obezității la copil:

– activități fizice zilnice (mers pe jos, bicicletă ergonomică, înot, alergare ușoară) ;

– limitarea orelor petrecute la televizor sau la computer (maxim 2 ore/ zi).

– limitarea sedentarismului de orice fel.

Nu trebuie neglijat faptul că obezitatea poate genera complicații pe termen scurt, mediu și lung cunoscut fiind faptul că 60% dintre copiii obezi devin adolescenți și, ulterior, adulți obezi.

“Obezitatea infantilă este o realitate. Tratamentul este anevoios în primul rând pentru că presupune schimbarea obiceiurilor tuturor membrilor familiei ceea ce este, de cele mai multe ori, un deziderat greu de realizat. Măsurile de prevenire a obezității infantile încep cu câteva lucruri simple: modelarea gusturilor de tineri. Aceasta înseamnă să le oferim sugarilor și copiilor mici doar alimente reale (integrale) de tipul fructe, legume, cereale integrale, carne slabă, lactate integrale, ouă etc, din momentul diversificării, atunci când papilele lor gustative și centrii lor gustativi pot fi programați pentru gustul și senzația alimentelor reale, hrănitoare, bogate nutrițional”, arată Maria Martac.

Ea atrage atenția că mamele, în primii ani de viață ai copiilor, sunt responsabile de programarea gusturilor și poftelor viitorilor adolescenți și adulți. Orice recompensă dulce, în schimbul a câteva momente de relaxare, poate determina apariția unor programe prin care copii învață că pot negocia foarte simplu un desert în orice moment al zilei.

Alte modalități de a reduce obezitatea infantilă

– Lipsa băuturilor îndulcite în casă. Hrăniți copilul cu carbohidrați complecși. Consumul excesiv de carbohidrați simpli este principalul factor care contribuie la obezitatea infantilă.

– Oferiți copilul alimente bogate în fibre alimentare cum ar fi legumele, salatele și leguminoasele. Consumul acestora îi vor sătura și le vor oferi senzație de sațietate pentru mai mult timp decât un desert.

– Folosiți farfurii mai mici pentru copii. Oferiți porții de mâncare și nu o cutie întreagă din care să mănânce până se satură (de ex. recipientul de înghețata, cutia cu bomboane etc). Copiii nu știu dimensiunea porțiilor. Ei pot mânca o jumătate de cutie de bomboane fără să realizeze că fac ceva greșit.

– Încurajați-vă copilul să ia mușcături mici. Tăiați mâncarea în bucățele, folosiți tacâmuri mici când copilul crește. Aceste lucruri au rolul de a le micșora cantitatea de mâncare pe care o introduc în gură în același timp de stat la masă.

– Apăsați „butonul de pauză”. Încurajați copilul să pună lingura și furculița jos după fiecare bucată și să se oprească din când în când în timp ce mănâncă pentru a se bucura de o conversație scurtă.

– Evitați ronțăitul și ciugulitul în fața televizorului sau computerului. Copilul trebuie să mănânce doar la masă. Între mese bea doar apă.

– Serviți o salată mare la începutul mesei. Salatele sunt sățioase deoarece sunt pline de fibre și necesită multă mestecare. Nucile și alte gustări crude cum ar fi țelina și morcovii, ajută copilul să rămână slab, în principal pentru că necesită mai mult timp pentru mestecat dar au și un „factor de sațietate” mai mare.

– Introduceți mișcarea în programul zilnic al copiilor! Faceți mișcare împreună cu copii voștri. Nu uitați, părinții sunt primele și cele mai importante modele din viața lor.

“Parenting-ul presupune să le oferim copiilor noștri un start bun pentru a reuși în viață. Din punct de vedere nutrițional, asta începe cu modelarea gusturilor în copilărie și adolescență”, concluzionează biologul Maria Martac.