Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a precizat că se lucrează la o nouă formă a Planului naţional de combatere şi control al cancerului, dar că toate activităţile prevăzute în cadrul acestuia ar urma să fie finanţate abia de anul viitor, după aprobarea bugetului.

Într-o conferinţă de presă organizată la Ministerul Sănătăţii, el a menţionat însă că o parte dintre măsuri vor fi implementate şi în 2023, iar printre ele se numără: înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer; elaborarea planurilor naţionale de screening pentru cancer, folosind datele din studiile pilot pentru cancerul de col, cel de sân şi cel colorectal; elaborarea criteriilor de certificare a centrelor de diagnostic şi tratament al cancerului; metodologiile de monitorizare a performanţei şi calităţii serviciilor; elaborarea cadrului de dezvoltare a unei reţele naţionale de diagnostic şi tratament; revizuirea curriculum-ului de rezidenţiat pentru oncologie medicală, radioterapie şi chimie oncologică.

Rafila a subliniat importanţa criteriilor de certificare a centrelor de diagnostic şi tratament, astfel încât să existe „aceeaşi calitate” a serviciilor indiferent de locaţie.

„Lucrul acesta trebuie monitorizat, pentru că o discrepanţă mare între calitatea serviciilor duce la evoluţii, din păcate, nefavorabile pentru anumiţi pacienţi”, a spus el.

Ministrul a arătat că a fost înfiinţat un grup de experţi care în ultimele trei luni a analizat factorii de risc ai cancerului; a colectat toate datele existente relevante; a făcut analiza cheltuielilor şi costurilor cu prevenţia, diagnosticul şi tratamentul în oncologie; a analizat serviciile de diagnostic şi tratament şi a inventariat politicile naţionale în domeniu.

„Grupul tehnic de lucru a analizat situaţia actualului plan naţional de combatere şi control al cancerului şi a constatat câteva lucruri: că sunt necesare modificări şi adaptări ale textului actual, punerea în acord a acestuia cu planul european de combatere a cancerului, reformularea într-un cadru logic care să întrunească criteriile unui instrument de planificare, completarea cu o analiză de situaţie a tuturor datelor existente în prezent, încât aceste norme, de care este nevoie şi despre care se discută, să poată fi elaborate în mod corect şi sustenabil”, a mai spus el.

Rafila a mai precizat că printre obiectivele Planului european de combatere a cancerului se numără: eliminarea cancerului de col uterin cauzat de infecţia cu HPV; depistarea precoce prin dezvoltarea schemelor europene de screening; diagnostic şi tratament prin crearea reţelei naţionale, respectiv, europene a centrelor comprehensive de cancer; suport pentru copiii diagnosticaţi cu cancer; iniţiativa europeană pentru imagistică în oncologie.

Totodată, Rafila a declarat că forma actuală a Planului naţional de combatere şi control al cancerului are „mici disfuncţionalităţi”, pe care ministerul încearcă să le corecteze. Printre acestea se numără: includerea obiectivelor specifice doar pentru opt tipuri de cancer; crearea unui departament independent de sănătate publică la nivelul tuturor unităţilor spitaliceşti; dezvoltarea unei identităţi online a spitalelor din România; obligaţia Ministerului Sănătăţii de a crea „cancer test kits”.

„Are obiective şi termene care nu pot fi atinse, nu au fost atinse de nicio ţară din lume. Vă dau câteva exemple: scăderea mortalităţii printr-un anumit tip de cancer şi scăderea numărului de cazuri de cancer diagnosticate. Nu se pot realiza în unul-doi ani; acesta este un proces. Întâi creşti, prin screening, numărul de cazuri pe care la diagnostichezi, adopţi o politică de acces la tratament şi prevenţie, după care, în timp, cinci-şapte ani, se poate ajunge la scăderea numărului de cancere. Multe cancere care pun probleme de sănătate publică nu au fost incluse. Ele au o incidenţă şi o mortalitate mare. Vrem să le includem (…): melanomul malign, cancerul gastric, cancerul de pancreas, cancerul ovarian”, a explicat ministrul Sănătăţii.

Totodată, obiectivele planului naţional sunt: dezvoltarea sistemului de informaţii în sănătate în oncologie, asigurarea cadrului consolidat pentru sistemul de prevenţie primară, dezvoltarea cadrului de depistare precoce a cancerului, asigurarea accesului echitabil la diagnostic şi îngrijire de înaltă calitate, îmbunătăţirea calităţii pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer şi a supravieţuitorilor, creşterea capacităţii de cercetare, asigurarea şi dezvoltarea resurselor umane în oncologie. Pentru fiecare dintre aceste obiective generale au fost formulate obiective specifice, măsurile corespunzătoare şi sursele de finanţare.

„Măsurile care au fost deja implementate sau urmează: pacienţii oncologici beneficiază de evaluări imagistice de înaltă performanţă rapid şi gratuit, se decontează integral serviciile efectuate prin internare de zi în centrele oncologice publice şi private; s-a deblocat programul de vaccinare anti-HPV, care previne cancerul de col uterin; s-au introdus zece medicamente inovative în programul naţional de oncologie şi au fost deblocate şi finalizate proiectele pentru şapte noi centre de radioterapie”, a afirmat Alexandru Rafila. AGERPRES