Material scris pentru platforma specializată DespreObezitate.ro de Dr. Oana Pop, Medic specialist diabet zaharat, nutriție și boli metabolice – Hyperclinica Medlife Oradea.

Obezitatea, reprezintă cea mai frecventă afecțiune metabolic-nutrițională la copii și adolescenți. Obezitatea la vârsta copilăriei predispune la rezistență la insulină cu evoluție spre diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială, dislipidemie mixtă, afectare hepatică și renală, disfuncție reproductivă. Aceste afecțiuni pot duce la vârsta de adult la boli cardiovasculare.

Obezitatea la vârsta copilăriei reprezintă o afecțiune complexă, a cărei prevalență a crescut semnificativ în ultimii ani, astfel încât a devenit o problemă de sănătate majoră în țările dezvoltate și nu numai.

Importanța

În ultimele decenii s-a constatat o prevalență crescută a excesului ponderal la vârsta copilăriei în întreaga lume. Copiii și adolescenții care suferă de obezitate, pot dezvolta multiple complicații, dar și probleme diverse, pe care le ridică aceasta atât din punct de vedere medical cât și social.

Acestea sunt sistematizate în funcție de :

  • Amploarea impactului
  • Complexitatea ameliorării impactului

A. Amploarea impactului

Impactul obezității se referă la 3 aspecte majore:

  • Impact individual
  • Impact populațional
  • Impact socio-cultural și organizatoric

a. Impactul individual

Acest impact se referă la individul cu obezitate și constă în:

  • Scade speranța de viață în special datorită comorbidităților : diabet zaharat tip 2, hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică cronică, anumite forme de cancer;
  • Datorită obezității, individul poate prezenta consecințe negative asupra vieții personale cu apariția de reacții emoționale negative, discriminare socială, afectarea relațiilor interpersonale;
  • Calitatea vieții individului scade considerabil și va duce inclusiv la reducerea speranței de viață

b. Impactul populațional

Acest impact este extrem de complex și se datorează:

  • Pandemiei obezității și ambientului obezogen, atât la copii, adolescenți și la adulți;
  • Se observă transferul impactului individual la nivel populațional
  • Societatea NU este pregătită pentru acceptarea și integrarea corespunzătoare a persoanei cu obezitate.
  • Trebuie subliniat că, datele globale ale OMS, demonstrează pentru prima dată în istoria omenirii, că supraponderea este mai prevalentă decât subponderea. Cea mai alarmantă este prevalența globală a supraponderii la copii și tineri care este de 10%, iar 2 % sunt obezi. Impactul populațional este amplificat și de transferul individual, în special comorbiditatea.

c. Impactul economic și socio-cultural

  • Societatea NU acceptă persoanele cu obezitate, astfel încât survine discriminarea, capacitatea de muncă este redusă, absenteismul este mare, veniturile sunt mici fiind invers proporționale cu cheltuielile mari pentru sănătate.
  • Costurile obezității sunt mari, în special costurile medicale;
  • Cultura nutrițională în general la nivel populațional este deficitară.

B. Complexitatea ameliorării impactului

În vederea unui control ponderal corespunzător, OMS vizează:

  • Prevenirea creșterii ponderale
  • Menținerea greutății
  • Managementul comorbidităților
  • Scăderea ponderală

Obezitatea la vârsta copilăriei crește riscul de diabet zaharat tip 2 la vârste tinere și este parte a sindromului metabolic, des întâlnit în prezent și la copii. Obezitatea copilului este diferită de cea a adultului, principala deosebire fiind coexistența ei cu perioadele de creștere, astfel încât apare obligația ca măsurile, ce vizează scăderea ponderală să nu influențeze dezvoltarea morfofuncțională fiziologică.

Etiopatogenie

În apariția obezității, se pare că un rol important îl joacă mai mulți factori, precum factorii genetici, de mediu, metabolici și de stil de viață. În proporție de 90% din cazuri sunt de etiologie idopatică și mai puțin de 10% sunt asociați, având o cauză hormonală și/sau genetică.

Factorii de risc ai obezității la copii sunt:

  • Factori genetici
  • Factori dependenți de perioada perinatală și de perioadele de creștere
  • Factori de mediu și socio-economici

1. Factorii genetici

  • Obezitatea parentală – reprezintă un factor de risc major în obezitatea infantilă. S-a constatat că un risc de 75% pentru obezitate când ambii părinți sunt obezi și de 25-50% când numai unul este afectat.
  • Etnia – datele epidemiologice arată că anumite etnii prezintă o predispoziție mai evidentă pentru exces ponderal;
  • Defectele genetice – 5% dintre toate cazurile de obezitate se datorează defectelor monogenice și sindroamelor genetice.

Sindroamele genetice asociate cu obezitatea la copil includ următoarele:

  • Sindromul Prader – Willi
  • Pseudohipoparatiroidism
  • Sindrom Laurence – Moon – Biedl ( Bardet – Biedl )
  • Sindromul Cohen
  • Sindromul Down
  • Sindromul Turner.

2. Factori dependenți de perioada perinatală și de perioadele de creștere

În dezvoltarea copilului există trei faze critice pentru apariția obezității:

  • Faza intrauterină
  • Prima copilărie
  • Pubertatea

Mediul intrauterin

  • Copiii cu greutate mică la naștere < 2500 g , au un risc de a dezvolta obezitatea, secundar unui aport nutritiv redus intrauterin;
  • Mediul intrauterin diabetic – hiperglicemie, hiperinsulinemie – care favorizează macrosomia fetală – greutatea la naștere > 4000 g – este asociat cu mărirea riscului de obezitate la copil

Prima copilărie

Din punct de vedere fiziologic, IMC –ul crește în timpul primului an de viață, apoi scade la vârsta de 5-7 ani, pentru ca ulterior să își reia curba ascendentă, așa-numitul rebound adipocitar. S-a demonstrat că reboundul adipocitar precoce, înainte de vârsta de 5 ani, este un predictor al obezității la copii.

Pubertatea

Creșterea accelerată din perioada pubertății favorizează apariția obezității, în special la fete, și se accentuează sub influența hormonilor sexuali.

Tulburările hormonale asociate cu obezitatea la copil includ următoarele:

  • Deficitul de hormon de creștere
  • Rezistența la hormonal de creștere
  • Hipotiroidism
  • Deficitul de leptină sau rezistența la acțiunea leptinei
  • Exces de glucocorticoizi – sindrom Cushing
  • Pubertate precoce
  • Sindrom de ovare polichistice
  • Tumori secretante de prolactină

3. Factori de mediu și socio-economici

  • Dieta – Aportul caloric exagerat – favorizat de consumul de alimente înalt procesate
  • Activitatea fizică – diminuarea activității fizice
  • Nivelul socio – economic – atât cel scăzut cât și cel ridicat sunt factori pentru obezitate. În schimb, viața în mediul rural, se pare că este un factor de protecție.

Medicamentele , pot cauza o creștere ponderală la copii și adolescenți, cele incriminate fiind:

  • Cortizolul și alți glucocorticoizi;
  • Sulfonilurea;
  • Antidepresive triciclice;
  • Contraceptive orale;
  • Insulina – in doze excesive;
  • Tiazolidindiona;

Complicațiile acute și cronice la vârsta copilăriei

Consecințele obezității asupra stării de sănătate a copilului sunt numeroase și afectează întregul organism.

1.Complicații și condiții cardiovasculare și metabolice

Obezitatea la copil este asociată cu factori de risc cardiovascular, întâlniți și la vârsta de adult

– hipertensiunea arterială , hipertrofia ventriculară stângă

– dislipidemia mixtă

– hiperinsulinism cu rezistența la insulină și diabet zaharat tip 2

2. Consecințe psiho-sociale

Copiii obezi au mai frecvent semne de suferință psihologică față de cei non-obezi, iar fetele sunt mai des afectate decât băieții.

3. Sindrom endocrin

– tulburări menstruale – oligoamenoree sau amenoree

– pubertate precoce la fete

– sindromul ovarelor polichistice

4. Digestive

– steatoza hepatică non alcoolică

– hepatomegalie

5. Respiratorii

– apneea în somn și tulburările respiratorii nocturne

– astm bronșic

Preventia

Prevenirea obezității infantile este cea mai bună abordare pentru reducerea prevalenței acestei afecțiuni.

Intervențiile pentru prevenirea obezității pot fi realizate la multiple nivele:

– individual

– familial

– instituțional

– comunitar

– sănătate publică

Managementul și tratamentul

Obiectivele managementului obezității :

– promovarea modelelor sănătoase de comportament alimentar și activitatea fizică

– rezolvarea sau ameliorarea complicațiilor metabolice

– pierderea în greutate sau stabilizarea greutății

– sănătatea psiho-socială

Tratamentul nefarmacologic

Acesta va include o asociere de intervenții cu scopul de a schimba comportamentul:

– modificări în dietă – educația nutrițională și modificarea comportamentului alimentar

– combaterea sedentarismului

– promovarea activității fizice

Se recomandă în primul rând scăderea ponderală, astfel încât să se reducă riscul complicațiilor. Se recomandă tratarea complicațiilor existente, atât cele acute cât și cele cronice, iar când este necesar se recomandă consiliere psihiatrică în cazul tulburărilor de comportament alimentar sau/și depresie severă .

În concluzie managementul și tratarea obezității necesită colaborarea unei echipe multidisciplinare.

Bibliografie

1. https://emedicine.medscape.com/article/985333-overview#showall

2. Tratat Român de Boli Metabolice, editat de Viorel Șerban, vol.2, pg 399-421

3. Diabetul zaharat, Nutriția și Bolile Metabolice, tratat 2 – Nicolae Hâncu, Gabriela Roman, Iaon Andrei Vereșiu