Oncologia rămâne una din principale provocări la adresa cetățenilor și a societăților, în ansamblu, în ciuda eforturilor făcute pentru reducerea incidenței cazurilor de cancer în Europa. Conform Planului European de Combatere a Cancerului, 40% dintre tipurile de cancer care există ar putea fi prevenite dacă ar exista Planuri Naționale de Combatere a Cancerului și programe eficiente de screening. Din păcate, există un decalaj între statele membre, multe dintre acestea nu și-au actualizat planurile naționale de control al cancerului în ultimii cinci ani, iar 19% nu au deloc un asemenea plan, situație în care se regăsește și România.

Adoptarea, în luna februarie a anului 2021, a Planului European de Combatere a Cancerului, oferă oportunitatea statelor membre de a-și actualiza sau de a-și construi planurile de cancer, dar și posibilitățile financiare pentru a demara acțiuni concrete în lupta împotriva cancerului.

Dezbaterea ”Oportunități ale Planului European de Combatere a Cancerului ce pot fi implementate în România”, organizată pe 22 septembrie 2021 de revista Politici de Sănătate cu sprijinul Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED), a reunit reprezentanții instituțiilor UE, factori de decizie politică, profesioniști din domeniul sănătății și asociații de pacienți relevante pentru domeniul oncologic, pentru a identifica provocările și ineficiențele detectate în toate aspectele legate de gestionarea cancerului.

Dezbaterea a fost organizată sub egida dr. Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Cercetare, Industrie și Energie din Parlamentul European și responsabilul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene, care a subliniat că în Europa există astăzi oportunități financiare fără precedent pentru combaterea cancerului. ”Programul de Sănătate al Uniunii Europene are cel mai mare buget din istoria UE – 5,3 miliarde euro. La nivelul UE avem instrumente importante cu care să acționăm rapid împotriva cancerului: Planul European pentru Combaterea Cancerului, Misiunea Horizon Europe Cancer și EU4Health, un program la care am lucrat cu mult drag și multă ambiție pentru că înțeleg pe deplin nevoile pacienților. EU4Health este cheia pentru prevenirea bolii și îmbunătățirea accesului la screening, tratament și îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative pentru cancer pacienți”, a declarat MEP Cristian Bușoi.

 

Impactul COVID-19 asupra îngrijirilor oncologice

Pandemia de COVID-19 a perturbat accesul la  screening, diagnostic timpuriu, tratamente pentru toți pacienții oncologici. Potrivit unui studiu publicat de Federația Europeană a Asociațiilor şi Industriei Farmaceutice (EFPIA) în colaborare cu PricewaterhouseCoopers (https://www.efpia.eu/news-events/the-efpia-view/statements-press-releases/health-systems-after-covid-19-charting-a-course-for-a-healthier-europe/), în primul trimestru al anului 2021 au fost diagnosticate mai mult de 12.000 cazuri noi de cancer. Între anul 2019, când a început pandemia, și anul 2020, numărul de cazuri noi diagnosticate a scăzut  cu 12%.  Impactul COVID-19 a fost și mai dur în ceea ce privește spitalizarea pacienților cu cancer. Conform acestor date, până în august 2020, numărul spitalizărilor pacienților oncologici la nivel național a scăzut cu 46%.

Criza COVID-19 ne-a reamintit tuturor importanța crucială a sănătății pentru societățile noastre. Am realizat că sănătatea nu are granițe și că toate aceste provocări pot fi confruntate doar dacă lucrăm împreună, peste granițe, toate sectoarele, indiferent de ce domeniu (industrie) sau ce de ce țară este implicată. Cancerul trebuie să fie în mod cert o prioritate pe agenda instituțiilor UE”, a declarat Alina Culcea, președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).

În ceea ce privește cheltuielile pentru cancer, România este departe de media europeană. Studiul ”Cancer cost in Europe”, publicat în 2020, arată că, în România, pentru cancer se cheltuie aproximativ 160 de euro, față de media europeană de 378 euro. În ceea ce privește cheltuielile ”per capita”, care nu includ și medicamentele oncologice, România alocă sub 50 de euro, spre deosebire de Elveția, de exemplu, unde suma alocată este de mai mult de 500 euro. Toate aceste aspecte ar putea fi remediate, în mare parte, prin implementarea unui Plan Național de Cancer eficient și sustenabil și prin accesarea fondurilor puse la dispoziție de autoritățile europene.

ARPIM este implicată consistent când este vorba de Planul European de Combatere a Cancerului, de  Planul Național de Cancer, lansând până acum, în parteneriat, două proiecte majore. Un proiect este Traseul pacientului oncologic, lansat cu sprijinul unui grup de experți naționali, care își propune să descrie traseul pacientului cu cancer din România pentru 10 din cele mai importante tipuri de cancer – cinci cancere cu tumori solide și cinci tipuri de cancer de sânge. Intenția este de a compara cu cele mai bune practici în domeniu din Europa, pentru a ajuta autoritățile să elaboreze cele mai bune practici pentru a îmbunătăți traseul pacienților și a scădea timpii de așteptare. În același timp, ARPIM s-a implicat în proiectul <Împreună învingem cancerul>, o campanie de conștientizare lansată de revista Politici de Sănătate împreună cu grupul de lucru  pentru oncologie din cadrul ARPIM, în care suntem concentrați pe importanța lansării Planului Național de Cancer. În spatele acestui proiect se află o coaliție de actori importanți, relevanți pentru acest domeniu”, a mai menționat Alina Culcea.

Câteva dintre propunerile concrete ale acestor două proiecte se referă la accelerarea programelor de screening, care includ și importanța finanțării și monitorizării, elaborarea unei hărți oncologice naționale, care să includă toate spitalele publice sau private, cu servicii furnizate în fiecare județ, astfel încât să fie ușor pentru fiecare pacient oncologic să recunoască unde și cum ar putea fi tratat, furnizarea unor termeni clari în ceea ce privește actualizarea listei de rambursare, operaționalizarea colectării de date din lumea reală, accelerarea accesului la inovație, etc.

 

Colaborarea public- privat

România are printre cele mai înalte rate de mortalitate din Europa pentru cele mai multe dintre tipurile de cancer. Conform unui studiu al International Agency for Research on Cancer, în 2020, în România, au fost prognozate mai mult de 98.000 cazuri noi de cancer au fost diagnosticate și a fost estimat că 54.000 de pacienți ar fi murit, pe baza datelor disponibile.

Programele de screening pentru diagnosticarea timpurie ar trebui să devină o prioritate. Din păcate, la acest moment, nu sunt astfel de programe la nivel național în România. Cu toate acestea, există inițiative private, din partea diverșilor furnizori din sectorul medical, suportate din fondurile lor. Consider că ar trebui să includem mai mult spitalele și clinicile private în programele de screening. De asemenea, abonamentele medicale oferite de furnizorii privați au fost de mare ajutor în detectarea unor forme de cancer în stadii incipiente”, a declarat Cristian Hotoboc, președinte al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private (PALMED).

Potrivit acestuia, sectorul privat s-a adaptat cel mai rapid în contextul situației epidemiologice cauzată de răspândirea SARS-CoV-2. Conform datelor din raportul anual al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), spitalele private au făcut cele mai importante schimbări în structura lor, iar numărul de paturi, la nivel național, a crescut cu 5.49% în 2020, comparativ cu anul anterior.

La nivel european, din 2010 până în 2018, numărul total al paturilor de spital a scăzut cu 5%, iar în sectorul privat scăderea a fost de doar 1%. ”Viitorul sănătății trebuie să includă spitalele private. Avem nevoie de solidaritate pentru a lupta contra cancerului în Europa, este nevoie de coordonare între toți actorii sistemului, factori de decizie politică, administrație, profesioniști și furnizori de servicii medicale. Pledăm la toate nivelurile pentru a include sectorul privat ca partener în dezvoltarea posibilelor soluții și pentru a ne împărtăși experiența. Inegalitățile în sănătate, inclusiv în ceea ce privește speranța de viață, sunt încă dureros de evidente între țările UE și nu sunt remediate suficient de repede. Statisticile privind mortalitatea prin cancer în Europa arată o situație gravă, dar o soluție comună pentru a distruge cortina de fier a cancerului este convergența actorilor către același scop, prin utilizarea strategiilor de sănătate publică, investiții și coordonarea furnizorilor de servicii medicale. Îmbunătățirea calității și accesului la îngrijiri medicale și creșterea speranței de viață prin promovarea unui stil de viață sănătos vor fi posibile prin cooperarea puternică între sectorul public și cel privat, dar și prin politicile de sănătate direcționate către investiții și măsuri de protecție socială”, a menționat Ilaria Giannico, secretar general, Uniunea Europeană a Spitalelor Private.

 

Acces la screening, diagnostic, tratament și monitorizare

Participanții la dezbatere au mai atras atenția că pacienții români se confruntă cu probleme când vorbim de accesul la screening, diagnostic, tratament și monitorizare.

Dacă vorbim despre diagnosticare, avem probleme mari, pentru că, din cauza lipsei specialiștilor, cum ar fi în radiologie, senologie, computer tomograf, accesul la competențe este restrâns. La fel, în pneumologie, care este foarte importantă, accesul la competențe pentru bronhoscopie este foarte restrâns. Aceste domenii sunt foarte importante,  pentru că fără ele nu putem diagnostica pacienții.  De asemenea, pentru o parte din proceduri nu există rambursare, de exemplu bronhoscopia și astăzi este fără anestezie, în spitalele publice. La recentul congres al ESMO a fost discutat și accesul diferit, în cadrul UE, la medicamente și  la testarea moleculară. România are acces la medicamente, dar când vorbim de testarea biomarkerilor, nu stăm deloc bine, doar noi și Bulgaria având cel mai scăzut acces. Referitor la telemedicină, acum avem posibilitatea să facem consultații, să emitem rețete, dar ne confruntăm cu lipsa digitalizării. În România nu avem dosarele medicale electronice aproape deloc”, a spus dr. Adrian Udrea, membru PALMED.

 

Instrumente europene de finanțare

Programul de Sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, este un mesaj clar că sănătatea publică este o prioritate pentru Europa și este un instrument pentru a deschide calea către o Uniune Europeană a Sănătății.

Programul EU4Health reprezintă cea mai mare investiție pentru sănătate a UE – 5,3 miliarde euro (prețuri curente) în următorii 7 ani (2021-2027), din care o mare parte merg către lupta împotriva cancerului. Am început să lucrăm pe Programul EU4Health 2022, care are un buget de 764 milioane euro pentru sănătate și 4 arii importante de acțiuni: prevenirea bolilor (îmbunătățirea și stimularea sănătății în UE pentru a reduce povara bolilor transmisibile și netransmisibile; sprijinirea promovării sănătății și prevenirea bolilor; reducerea inegalităților în materie de sănătate; încurajarea unui stil de viață sănătos), pregătirea pentru viitoare crize de sănătate (protejarea cetățenilor împotriva unor amenințări transfrontaliere grave pentru sănătate, consolidarea răspunsului sistemelor de sănătate, coordonarea între statele membre pentru a face față unor  amenințări transfrontaliere serioase la adresa sănătății), sistemele de sănătate și forța de muncă din sănătate (îmbunătățirea disponibilității și accesibilității medicamentelor și dispozitivelor medicale, susținerea inovației, întărirea rezistenței și sustenabilității sistemelor de sănătate, consolidarea forței de muncă din domeniul sănătății), digitalizare (avans în transformarea digitală a sistemelor de sănătate,  întărirea utilizării primare și secundare a datelor din sănătate)”, a  anunțat Adrian Pereș, președinte Grupul de lucru pentru programul EU4Health.

Potrivit unei consultări a stakehoderilor asupra programul EU4Health, 40% dintre respondenți susțin că prevenirea bolilor și promovarea sănătății sunt cele mai urgente nevoi care trebuie finanțate în programul 2022 și în cele care vor urma, iar 14% consideră că este nevoie de atenție sporită pentru Oncologie (îngrijiri și combinații terapeutice specifice).

Al doilea val de cereri de oferte, planificat pentru mijlocul lunii octombrie 2021, are ca teme principale vaccinarea HPV, Codul European împotriva Cancerului, cancerul hepatic și gastric cauzat de infecție, susținerea inițiativei ”Stil de viață sănătos pentru toată lumea, schema de asigurare a calității pentru diagnosticul și tratamentul cancerului mamar, diagnosticarea și tratamentul avansat al cancerului, refacerea medicamentelor, tratamentul cancerului și cartografierea capacității, cardul inteligent pentru supraviețuitorii cancerului, potrivit lui Mathias Schuppe, leader Grup de Lucru pentru Planul European de Combatere a Cancerului, Comisia Europeană.

Alte programe de finanțare ale UE care pot fi utilizate în Oncologie sunt Orizont Europa – Misiunea împotriva cancerului, Programul Europa digitală, Erasmus +, Institutul European pentru Tehnologie, Acțiunile Marie Skłodowska-Curie, Fonduri pentru politica de coeziune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european Plus) și Instrumentele de sprijin tehnic.

 

Susținerea cercetării și inovării în combaterea cancerului

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), a cărei responsabilitate principală este în evaluarea științifică și supravegherea medicamentelor), a autorizat mai mult de 160 de medicamente oncologice în ultimii 26 de ani, din care 11 numai în anul 2020. Totuși, există în continuare dificultăți în ceea ce privește realizarea studiilor clinice, mai ales în cazul cancerelor rare și al cancerelor pediatrice.

Vedem că cele mai multe dintre studiile clinice se derulează într-un număr foarte mic de țări și, de obicei, doar în câteva centre. Există o oportunitate de a aduce studiile clinice mai aproape de pacienții europeni, promovând și susținând dezvoltarea de competențe pe tot teritoriul Europei. Multe dintre aceste studii clinice trebuie să fie refocusate pe calitate. Iar aceasta include abordări bazate pe proporția riscului, implicând sistematic pacienții și alți stakeholderi în designul studiilor. EMA și alte instituții de reglementare promovează ideea updatării ghidurilor clinice de bune practici în contextul  internațional al armonizării ICH. De asemenea, trebuie să încurajăm și să susținem studiile clinice colaborative, să stimulăm colaborarea între cercetători academici locali și cercetători din rețeaua de reglementare. Dezvoltarea clinică nu se oprește la aprobarea sau rambursarea medicamentelor. Ne gândim la generarea de dovezi ca la un continuum pentru a înțelege cu adevărat care este utilitatea optimă a medicamentelor în Oncologie. Ar trebui acordat sprijin cercetărilor clinice pentru optimizarea tratamentului cancerului, ceea ce se va reflecta în toate rezultatele clinice, în eficacitatea și siguranța tratamentului și în identificarea populațiilor care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma anumitor terapii. Continuarea generării datelor este necesară pentru optimizarea folosirii medicamentelor și pentru discuțiile privind opțiunile pe care le au medicii pentru pacienții lor”, a declarat dr. Ralf Herold, Ofițer științific principal, Grupul de lucru pentru Știință și Inovație, Agenția Europeană a Medicamentului.

Dezbaterea poate fi urmărită integral AICI.