4 Martie este declarată Ziua Mondială a Obezității de către World Obesity Federation și Organizația Mondială a Sănătății, o zi în care întreg mapamondul își îndreaptă atenția către această problemă de sănătate publică de proporții globale, care afectează peste un miliard de persoane, care aduce costuri ridicate pentru societate și care este într-o continuă emergență, numărul cu persoane care trăiesc cu obezitate triplându-se față de anul 1975, ne explică prof. dr. Bogdan Timar, diabetolog, vicepreședinte al Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice în mesajul postat pentru a marca Ziua Mondială a Obezității.

Decanul Facultății de Medicină a UMF Victor Babeș din Timișoara vorbește despre tema aleasă în acest an, ”o temă care își propune să încurajeze persoanele care trăiesc cu obezitate să înlăture stigma frecvent asociată obezității, întocmai pentru că recunoașterea problemei este primul pas în rezolvarea ei, respectiv pentru a îndemna profesioniștii în domeniul sănătății să transmită un mesaje consistente și valide, întocmai pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la problematica obezității”.

 

 

În postarea dedicată Zilei Mondiale a Obezității prof. dr. Bogdan Timar explică de ce apar tot mai multe cazuri de obezitate, de ce ne îngrășăm atât de ușor și de ce este atât de greu să slăbim, de multe ori explicația venind din istoria evoluției speciei umane:

”Explicația vine din istoria evoluției speciei umane, o istorie în care lipsa disponibilității hranei a reprezentat o problemă principală în supraviețuire. Înainte de apariția agriculturii sau a creșterii animalelor, obținerea hranei era condiționată de găsirea unor plante comestibile ce creșteau spontan (o situație cu o predictibilitate îndoielnică în condițiile în care era mult influențată de condițiile meteorologice și de disponibilitatea capricioasă în anumite anotimpuri) sau de reușita vânării animalelor sălbatice (o situație din nou problematică, deoarece știm că specia umană nu este înzestrată cu calități fizice optime pentru vânat – de multe ori omul vânător putând chiar fi transformat în vânat). Astfel, având în vedere disponibilitatea capricioasă a hranei, indivizii care atunci când hrana era disponibilă puteau consuma o cantitate mai mare, surplusul depozitându-l sub formă de țesut adipos pentru a fi ulterior consumat în perioadele în care hrana nu era disponibilă, aveau un important avantaj în supraviețuire. Din acest motiv, procesul de selecție naturală a făcut să se perpetueze acele gene care predispun la îngrășare”.

Postarea integrală este disponibilă aici: https://www.facebook.com/timarrbogdan/posts/pfbid0iiLK8vS7uGqxyrQZ5C1M7TuiaA4CiCrjwDjD8HXBTV22WHYTYPWuop4MNuEJ8fsDl.