Prof. Dr. Maria Stamatin, Centrul Regional de Terapie Intensivă Neonatală Iași: Trebuie să investim mai mult în educația femeii, a gravidei și în monitorizarea nou-născuților și a sugarilor

Este nevoie de o investiție mai mare în educația femeii, a gravidei și în monitorizarea nou-născuților și a sugarilor, iar dezvoltarea sistemului sanitar trebuie să aibă în vedere mama și nou-născutul și, ulterior, copilul mic și mare. Aceasta este părerea exprimată de Prof. Dr. Maria Stamatin, medic primar neonatolog-pediatru și șeful Centrului Regional de Terapie Intensivă Neonatală din Iași, în cadrul unui interviu pentru MedicalManager.ro.

Educația pentru viață, printre responsabilitățile medicului

”Gândiți-vă ce se întâmplă cu adolescentele care nasc la 12-13 ani. Este dureros că se ajunge în această situație, eu nu vorbesc că trebuie să facem educație sexuhttps://www.medicalmanager.ro/ală, noi trebuie să facem educație pentru viață. Educație în care să-i explicăm acele fetițe ce înseamnă viața, ce înseamnă igiena, deci sunt foarte multe lucruri pe care noi, medicii, ar trebui să le facem. Iar un rol important îl are medicul de familie”, a arătat medicul.

Îngrijrea imediată a nou-născutului, prioritară

În opinia Prof. Dr. Maria Stamatin, Președintele Asociației de Neonatologie din România este importantă dezvoltarea rețelei de nivel 1 și 2, adică cea care ar trebui să asigure îngrijrea imediată a nou-născutului: ”Mai concret, să facă o resuscitare corectă unui nou-născut, înainte de a-l transfera, iar aceasta presupune personal instruit și în specialitate, fie de pediatrie, fie neonatologie și tehnologie. Tehnologii, în general, pentru reanimare imediată există, însă personal nu prea. După cum am mai spus, la Hârlău poate să reanime un copil medicul de medicină internă, fiind de gardă atunci.”

Dezvoltarea unei rețele de transport neonatal

”Un alt lucru pe care trebuie să îl facem este să dezvoltăm o rețea de transport neonatal în toate centrele de nivel 3 din România, pentru a asigura un transport egal tuturor nou-născuților și în siguranță. Cel mai bun incubator de transport este uterul mamei, însă nu totdeauna mama vine în timp util și nașterea este declanșată, iar atunci noi trebuie să facem acest transport”, a mai spus medicul.

Adaptarea la pandemie

Chestionată în legătură cu adaptarea la pandemia de SARS-CoV-2, Prof. Dr. Maria Stamatin a explicat: ”Apariția pandemiei a avut un impact îngrijorător, pentru că încercam să ne protejăm pe noi foarte mult și, la început, nu era cu ce, erau spitale care au suferit, din acest punct de vedere, nu ne numărăm printre ele, pentru că imediat managementul de spital a reușit să facă achiziții pentru tot ce era nevoie. Încă aveam multe de învățat, eram speriați de ce se va întâmpla, dacă va naște o mamă cu SARS-CoV-2 pozitivă, bolnavă sau chiar suspectă de acest virus. S-au creat acele maternități suport Covid, de exemplu, la Iași, există o maternitate suport Covid, dar majoritatea veneau la noi și se punea diagnosticul, se năștea și apoi se transferau la ei sau la Spitalul de Boli Infecțioase. A fost greu, dar am reușit să facem circuite și majoritatea maternităților au reușit să facă acest lucru. (…) A fost foarte greu să ne adaptăm, să avem echipamente, dar, prin dăruirea pe care au avut-o medicii și asistentele, am reușit să facem lucruri bune, să se simtă gravida și copilul nou-născut în siguranță, dacă tot vorbim de siguranța pacientului, celebrată pe 17 septembrie.”

Sistemul sanitar, dator să ofere siguranță mamelor și copiilor

”Siguranța nou-născutului este încă din burtica mamei lui, dacă acolo nou-născutul nu are siguranță, nici venirea lui pe lume nu va fi în siguranță. Desigur, îl protejează uterul mamei, dar gravida poate să aibă o anumita patologie, de exemplu, hipertensiune indusă de sarcină sau diabet gestațional sau să provină din medii socio-economice precare, cu venituri minime, în care ea nu își permite să meargă niciodată la medic. Și ea va veni și va naște cu apoplexie utero-placentară, deci nici ea nu e în siguranță și nici copilul ei nu este în siguranță. În acest context, revin la sistemul sanitar românesc, pentru că este dator să ofere siguranță mamelor și copiilor, iar totul începe cu monitorizarea sarcinii, monitorizarea gravidei sau, dacă vreți, începe și mai înainte, cu monitorizarea femeii, cu educația pe care ar trebui să o facem noi toți, începând cu medicul de familie”, a mai explicat neonatologul-pediatru.

Rolul medicului de familie

În opinia specialistului, medicul de familie are un rol extraordinar de important, în special, în comunitățile rurale, la fel ca și asistenta comunitară, care trebuie să facă educație pentru viață, la modul general, pentru graviditate, în mod special, care se referă la alimentația gravidei, la necesitatea investigațiilor pe care trebuie să le facă, pe perioada sarcinii.

”Sunt inegalități între urban și rural, din punct de vedere socio-economic, al educației, iar rolul nostru este să facem educație. Gravidele nu sunt educate. Eu sunt un doctor care a făcut și medicină de țară acum mulți ani, nu vă pot spune ce importanță avea urmărirea gravidei de către moașa satului. Era o moașă la nivelul dispensarului care știa fiecare casă unde exista o gravidă și eu o trimiteam pe teren și știam când trebuia să nască și ce trebuie să facem. Da, era în ‘89, dar aceste lucruri care constau în urmărirea gravidei și nou-născutului, imediat după ce se externa, de către medicul de familie, erau extraordinar de bune. Moașa, ulterior, se deplasa după ce se întorcea femeia cu nou-născutul acasă, îi arăta cum se face baie, cum să îl alimenteze, care sunt semnele de boală. Tu, ca medic, mergeai la începutul vieții acelui nou-născut, o dată sau de două ori pe săptămână, dacă era copilul născut sănătos sau zilnic, în cazul unui nou-născut cu patologie”, a mai spus Prof. Dr. Maria Stamatin.