Cancerul de prostată este al doilea cel mai frecvent cancer în rândul bărbaților, în 2012 fiind diagnosticați 1,1 milioane de bărbați cu carcinom prostatic. Hiperplazia prostatei este o altă patologie care presupune creșterea în volum a acestui organ, care se manifestă prin simptomatologie urinară, precum urinări nocturne (nocturie), diminuarea jetului urinar și altele. Un alt aspect important rămâne activitatea sexuală, care cunoaște modificări odată ce depășim decada a patra. Plecând de la aceste date, vizita urologică anuală la bărbați ar trebui să înceapă în jurul vârstei de 45-50 ani și chiar mai devreme (40 ani), dacă există istoric oncologic urologic în familie. Este recomandarea Prof. Dr. Viorel Jinga, medic  primar  urolog în cadrul Clinicii de Urologie a Spitalului Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele” București, care adaugă că frecvența consulturilor, profilaxia și eventualitatea unui tratament sunt stabilite împreună cu medicul urolog.

În ceea ce privește pacientul de sex feminin, prin controalele genitale anuale recomandate încă de la debutul vieții de adult, își găsește confidentul în medicul ginecolog căruia i se poate adresa pentru diverse aspecte și din domeniul urologic. Acesta poate diagnostica și trata parțial din aspectele patologice, dar apare un prag al limitării competențelor, care impune vizita la medicul urolog. Cu alte cuvinte, în cazurile complicate ce vizează aparatul reno-urinar, pacientele solicită consultul urologic, menționează Prof. Dr. Viorel Jinga în interviul acordat portalului MedicalManager.ro.

 

“Activitatea sexuală rămâne un aspect tabu pentru populația românească

Acesta adaugă că, indiferent de sex, prezența sângelui în urină, cunoscută sub numele de hematurie, trebuie să îndrume rapid pacientul către urolog. Hematuria poate fi vizibilă, observată cu ochiul liber în vasul de toaletă, sau poate fi descoperită într-un sumar de urină realizat cu ocazia consultului anual de medicina muncii. Ambele tipuri de hematurie microscopica sau macroscopică vor fi investigate în funcție de istoricul și de simptomele pacientului.

Disconfortul sau durerea din timpul micțiunii, modificarea jetului urinar, schimbarea clarității urinii, frecvența urinărilor sau apariția acestora în timpul nopții sunt indicii care pot îndruma către descoperirea unei patologii. De multe ori, simptomele pot fi ameliorate prin trucuri de comportament alimentar, prin fitopreparate, prin schimbarea stilului de viata, iar daca se ridică problema unui tratament, mare parte din armele urologului sunt bine tolerate de pacienți. Un alt aspect tabu pentru populația românească, dar foarte important, rămâne activitatea sexuală. Mulți dintre pacienți, din diverse motive, ezită să trateze acest aspect considerat în mod greșit rușinos. Există tehnici, medicație și educație în acest domeniu care vor îmbunătăți viața sexuală de cuplu, atrăgând totodată și o calitate a vieții sociale mai bună, explică Prof. Dr. Viorel Jinga – Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București.

 

Factorii importanți în prevenția afecțiunilor urologice

Printre cei mai importanți factori care influențează direct apariția afecțiunilor urologice, Dr. Viorel Jinga menționază fumatul, un factor de risc asociat frecvent cu tumorile vezicale, dar și mediul toxic de la locul de muncă pe care îl ignorăm nepurtând echipamente de protecție (mai ales pentru lucrătorii cu substanțe chimice volatile, vopseluri, particule fine, etc.), factor care care poate influența apariția tumorilor uroteliale.

Litiaza aparatului urinar de multe ori este cauzată de factori controlabili precum deshidratare, menținerea unei alimentații litogene (de exemplu consumul crescut de proteine animale), obezitatea, sedentarismul, consumul băuturilor carbogazoase. Bolile cu transmitere sexuală pot avea un răsunet grav asupra calității vieții. De exemplu, o uretrită gonococică apărută după un contact sexual neprotejat, chiar și după vindecarea bolii, poate lăsa moștenire bărbatului stricture uretrale, care de multe ori, deși tratate chirurgical, recidivează. Astfel, un contact sexual neprotejat poate afecta calitatea vieții pe termen nedefinit, atrage atenția specialistul Clinicii de Urologie a Spitalului Clinic „Prof. Dr. Th. Burghele” București

Acesta susține că sunt trei clase de patologii care pot fi evitate prin modul nostru de viață: unele boli oncologice, unele tipuri de litiază (“lithos” însemnând piatră în limba greacă) și unele repercusiuni ale bolilor infecțioase.

Conceptual, pentru a preveni un consult prematur la medicul urolog, recomand stoparea imediată a fumatului, hidratarea adecvată cu 30 ml apă/kilogram-corp, menținerea unei greutăți normale, realizarea activității fizice optime și adoptarea unei alimentații echilibrate, precum și prevenirea bolilor cu transmitere sexuală, afirmă Prof. Dr. Viorel Jinga.

 

Românii înțeleg tot mai mult că pot găsi în medicul urolog un partener în tratarea incontinenței urinare

În ceea ce privește fenomenul incontinenței urinare, medicul bucureștean spune că, din fericire, în ultimii ani adresabilitatea și abordarea acestui subiect este în creștere. Românii înțeleg mai mult că pot găsi în medicul urolog un partener în tratarea acestei probleme, dar recunosc că încă sunt situații nenumărate în care obținem cu greu informații de la pacienți. Campaniile de informare prin panouri și ilustrațiile din sălile de așteptare ale medicilor de familie sau medicilor interniști ar putea fi o soluție economică și realizabilă. De multe ori, conștientizarea unei probleme reprezintă un prim pas spre rezvolarea ei. Sunt paciente care își explică apariția incontinenței ca fiind un element de evoluție naturală pe măsură ce înaintează în vârstă, ori care apare din cauza nașterilor multiple sau îi atribuie alte explicații personale. Faptul că nu regăsim o explicație / semnificație pentru problema noastră nu înseamnă că nu putem trata boala de fond”, arată Prof. Dr. Viorel Jinga.

Acesta spune că îi încurajează si pe colegii săi să își reîmprospăteze strategiile terapeutice ale incontinenței urinare, fie medicamentoase, prin dispozitive medicale sau prin intervenții chirurgicale. Totodată, îi încurajează să își stimuleze pacientele să deschidă acest subiect poate sensibil, dar cu siguranță nociv pentru calitatea vieții.

 

Incontineța poate fi tratată prin patru mari linii terapeutice

Incontinența urinară este o patologie cu posibilă etiologie plurifactorialăÎn primul rând, ea poate fi clasificată în trei mari categorii: incontinența de efort, incontinența prin imperiozitate sau incontinența mixtă. Nefiind o patologie care are o cuantificare ușor de obiectivat, personalizarea tratamentului și ajustarea lui printr-o relație stransă medic-pacient sunt absolut necesare”, subliniază Prof. Dr. Viorel Jinga.

Acesta arată că, în funcție de cauza sau cauzele sale, incontineța poate fi tratată prin patru mari linii terapeutice. 

Prima constă într-o linie conservatoare ce presupune educarea pacientului pentru modificarea stilului de viață. De exemplu, obezitatea poate fi un factor de incontinență de efort ce se poate trata prin normalizarea greutății și exerciții ale musculaturii pelvine.

A doua constă în echilibrarea tuturor bolilor sistemice care pot dezvolta sau agrava unul din tipurile de incontinență amintite. Incontinența urinară la pacientul geriatric poate fi cauzată de agravarea unei boli sistemice, în special cele ce cauzează poliurie, nocturie, presiuni abdominale ridicate sau tulburări ale sistemului nervos central precum ictus cerebral, demență, diabet, insuficiență cardiacă, scleroză multiplă, depresie, sindrom metabolic. Ameliorarea acestor boli sistemice poate avea ca efect secundar benefic remiterea incontinenței.

A treia linie terapeutică o reprezintă tratamentul medicamentos cu antimuscarinice, care mai nou pot fi administrate și transdermic pentru a reduce unul din efectele secundare nedorite (uscăciunea gurii). Mirabegronul este unul din noii agenți folosițșîn tratamentul incontinenței urinare prin imperiozitate (urgență). Incontinența urinară de efort poate fi tratată cu duloxetine, iar desmopresina o putem folosi pentru cure de scurtă durată ale incontinenței diurne. O perioadă delicată din viața pacientelor o reprezintă menopauza, ale carei modificări hormonale produce modificări în sfera urogenitală ce constau în vaginite, cistite, dar și incontinență urinară. Ovulele cu estrogen reprezintă un agent care ameliorează aceste modificări.

A patra linie constă în tratamentul chirurgical al incontinenței urinare de efort care presupune montarea unui dispozitiv medical denumit sling la nivelul uretrei, pentru a reduce sau opri pierderile de urinăSling-ul sau bandeleta se pot monta prin diferite tehnici, dintre care reamintim abordul transobturator sau retropubic. O alternativă o reprezintă colposuspensia prin abord chirurgical clasic sau laparoscopic.

În concluzie, dată fiind paleta vastă de tratamente pentru diferitele tipuri de incontinență, consider că este extrem de important să alegem un tratament personalizat pentru pacientele cu incontinență urinară, conchide Prof. Dr. Viorel Jinga.