Administrarea antibioticelor poate implica și o serie de efectele adverse, care pot include și decesul, potrivit Prof. Univ. Dr. Egidia Miftode, șeful disciplinei Boli infecțioase de la Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași, medic primar de boli infecțioase, șef de secție la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase “Sf. Parascheva” tot din Iași.
„Un efect advers care a modificat mortalitatea în cadrul bolilor infecțioase, este colita cu clostridium difficile. În momentul în care apare o diaree, pe parcursul unei antibioterapii, putem să o considerăm diaree asociată în îngrijiri medicale, asociată antibioterapiei, dar trebuie să mergem și mai departe, pentru că s-ar putea să nu fie o banală diaree, produsă de germenii care sunt în mod obișnuit în tubul digestiv și care încep să fie perturbați de antibioterapie, și atunci, colita cu clostridium trebuie avută în vedere și trebuie testați foarte repede pacienții, trebuie făcut un test de determinare a toxinei din materii fecale, astfel încât să putem să administrăm o terapie adecvată și cât mai rapidă. Altfel, lucrurile ar putea să aibă o evoluție dramatică”, a explicat medicul specialist, în cadrul primei ediții a podcastului Antibioticele Mileniului III, un program de comunicare profesională și responsabilitate socială, inițiat de companoa Antibiotice, în cadrul căruia sunt abordate teme legate de utilizarea judicioasă a antibioticelor în sistemul de sănătate din România
Și alte efecte adverse (tulburări de ritm, cefalee intensă) ar trebui să trimită pacientul la medic, potrivit medicului, pentru că este posibil să fie o interacțiune medicamentoasă, iar acest lucru trebuie evaluat de la început.
Provocările în utilizarea antibioticelor
Chestionată de gazda podcastului, Dr. Ștefan Busnatu – medic cardiolog la Spitalul „Bagdasar Arseni” și prodecan al Facultății de Medicină din cadrul UMF ”Carol Davila”, ambele din București, și consilier al ministrului Sănătății pe probleme de digitalizare -, în legătură cu provocările în utilizarea antibioticelor, Dr. Miftode s-a referit la faptul că administrarea trebuie să fie făcută cu certitudinea că este vorba despre o infecție bacteriană: ”Acest lucru ar trebui să-l facă în primul rând un medic. Medicul de familie este prima linie la care se adresează pacientul și are niște pârghii pe baza cărora ar putea să administreze un antibiotic, chiar fără să aibă niște analize de laborator, pe baza unor elementele clinice, care să-i sugereze că, de fapt, este o infecție bacteriană și ar putea să administreze un anumit antibiotic. Deci NU automedicație, întotdeauna medicul.”
Doză respectată cu strictețe
Dacă i s-a recomandat un antibiotic, pacientul trebuie să respecte cu strictețe doza, intervalele de timp, durata de timp a antibioterapiei, care variază: ”În momentul în care avem o durată mult mai scurtă a antibioterapiei, am putea să ne mulțumim doar de o binefacere clinică, adică manifestările clinice au dispărut, dar acest lucru nu este echivalent cu eradicarea bacteriană. Asta înseamnă că bacteria ar putea să persiste și, mai departe, după un interval de timp, fie să producă din nou boala – asta înseamnă recurență, fie la un moment dat să asistăm la apariția unei infecții cu un germene care a câștigat rezistență, pentru că nu a fost eradicat, atunci când a fost cazul, când poate era sensibil. Deci noi trebuie să fim foarte atenți să nu favorizăm, prin anumite intervale de timp sau prin creșterea intervalelor dintre doze, apariția aceasta a adaptării, pentu că bacteriile fiind niște organisme foarte inteligente, ca și virusurile, reușesc să se adapteze și imediat își vor câștiga niște determinanți de rezistență, astfel încât să se protejeze de ulterioarele agresiuni ale antibioticelor.”
Tratamentul, adaptat caracteristicilor pacientului
”Deși noi, când administrăm antibiotice și le recomandăm pentru anumite infecții, avem niște durate standard, care au fost foarte bine cercetate, avem ghiduri, dovezi pe care ne bazăm, pacientul poate să vină cu comorbidități, să aibă boli renale, boli hepatice. Și toată lumea știe că, atunci când se administrează un antibiotic, lucrurile sunt puțin mai complexe, pentru că trebuie să știm care este calea de eliminare, iar dacă acea cale ar interfera cu patologia pacientului, înseamnă că am putea avea o problemă”, a mai spus profesorul ieșean.
Urmăriți versiunea video a Podcastului Antibioticele Mileniului III, AICI!
***
Antibioticele Mileniului III este un Program de comunicare profesională și responsabilitate socială, susținut și inițiat de Compania Antibiotice. În cadrul acestuia sunt abordate teme legate de utilizarea judicioasă a antibioticelor.
Obiectivul programului este de informare pentru a îmbunătăți gradul de conștientizare și înțelegere a rezistenței antimicrobiene și pentru a încuraja cele mai bune practici legate de utilizarea cu responsabilitate a antibioticelor, astfel încât acestea să-și păstreze eficacitatea și în viitor.
Programul are o pagină web, www.AntibioticeleMileniuluiTrei.ro, și un raport special cu cele mai importante noutăți și studii pe aceaste temă, transmis lunar abonaților la platformă.
