Directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, dr. Radu Zamfir, a declarat vineri că se pregăteşte un sistem naţional de prelevare multiorgan.

Pregătim realizarea unui sistem naţional de prelevare multiorgan care să includă în mod firesc medicii care efectuează această procedură într-un sistem de tip gardă dedicată, cât şi creşterea numărului lor prin reluarea unor cursuri de pregătire profesională în activitatea de transplant atât în ţară, cât şi în afara ţării. O altă direcţie prin care ANT doreşte extinderea polului de grefe disponibile este realizarea de acorduri cu ţările vecine”, a afirmat Zamfir, într-o conferinţă prilejuită de Ziua Naţională a Transplantului.

El a menţionat că ANT are un acord semnat cu Republica Moldova şi unul în curs de finalizare cu Bulgaria, dar şi un acord cu Italia referitor la transplantul pulmonar.

Avem un acord semnat cu Republica Moldova şi unul în curs de finalizare cu Bulgaria cât şi un acord finalizat cu Italia referitor la transplantul pulmonar. O plasă de siguranţă pentru cazurile care nu pot fi transplantate în ţară”, a arătat medicul.

Potrivit acestuia, la „cursivitatea activităţii” în domeniul transplantului trebuie să contribuie şi înfiinţarea unor bănci multiţesut, cât şi unele modificări legislative propuse de ANT care să permită extinderea activităţii de transplant tisular, cornee, piele, dar şi transplant de organe.

„Avem în vedere acreditarea de noi centre pentru transplant de uter, ţesuturi compozite şi intestin”, a mai susţinut reprezentantul ANT.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Monica Althamer şi-a manifestat speranţa realizării cât mai curând a băncilor de ţesut.

În ceea ce priveşte băncile de ţesuturi, sperăm să se întâmple în curând. (…) Avem nevoie inclusiv pentru centrele de arşi care se vor construi începând de anul acesta prin Banca Mondială. Nu vom putea avea centre fără să avem bancă de piele. Odată cu banca de piele este clar că trebuie să rezolvăm şi banca de os. (…) Nu putem face încă transplant pulmonar pediatric, aveam nevoie în continuare de ajutorul altor ţări şi pentru transplantul pediatric şi pentru cazurile complexe care nu pot fi ajutate în România. În sfârşit, după ani de efort s-a încheiat acest Memorandum cu Italia. (…) În ultima lună zece dosare au fost verificate de specialişti din cele zece centre italiene parte din acest parteneriat”, a mai arătat secretarul de stat.

Profesorul dr. Irinel Popescu a spus că la Institutul Fundeni au fost realizate peste 1.000 de operaţii de transplant.

În afară de cele peste 1.000 de operaţii de transplant realizate la Fundeni în momentul de faţă, România mai are încă două programe: unul la Spitalul „Sfânta Maria” din Bucureşti, unul la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi. România a contribuit decisiv în programul de transplant hepatic de la Chişinău pe care îl considerăm tot un program românesc şi a cărei evoluţie ne bucură foarte mult”, a susţinut Irinel Popescu.

El a afirmat că transplantul a fost printre activităţile „cele mai protejate” în perioada pandemiei şi că niciunul dintre pacienţii transplantaţi nu a decedat în urma infecţiei cu noul coronavirus.

În PNRR transplantul figurează ca una din preocupările principale. (…) Pregătirea cadrelor ia timp. Dacă ar fi să mă refer doar la transplantul pulmonar în momentul de faţă în România, aş spune că nu avem un specialist care să poată juca rolul de şef al echipei de transplant”, a mai explicat Irinel Popescu. AGERPRES