Cercetătorul clujean Gabriel Balmuş a publicat un studiu în revista „Nature”, studiu care deschide noi perspective şi căi pentru tratarea cancerului şi a bolilor neurodegenerative.

„Un studiu care oferă perspective noi asupra mecanismelor de bază la apariţia cancerului şi a bolilor neurodegenerative şi care deschide calea pentru terapii pentru unele forme de cancer ori prevenirea îmbătrânirii a fost publicat în această săptămână (pe 14 februarie) în revista Nature, avându-l ca iniţiator şi autor corespondent pe cercetătorul român Gabriel Balmuş, de la Universitatea Cambridge, din Marea Britanie, afiliat şi Institutului Transilvan de Neuroştiinţe (TINS) din Cluj-Napoca”, se arată într-un comunicat trimis de Institutul Transilvan de Neuroştiinţe din Cluj-Napoca.

Conform sursei citate, cercetările începute de Gabriel Balmuş şi colegii săi, în urmă cu 11 ani, pe şoareci, la Wellcome Sanger Institute, apoi continuate la propriul laborator de la Cambridge, au dus la dezvăluirea a 145 de gene esenţiale pentru sănătatea genomului şi posibile strategii pentru reducerea progresiei tulburărilor genomice umane.

„Dacă pierzi genele care controlează repararea ADN-ului, practic apar şi se înmulţesc micronucleii şi încep procesele de boală. Dacă poţi stopa apariţia micronucleilor, poţi stopa procesele de boală, inclusiv cele din anumite procese canceroase, procese de îmbătrânire şi/ sau cele ale unor boli neurodegenerative. Dacă la începutul studiului ştiam că există gene care protejează împotriva apariţiei micronucleilor, implicit repară ADN-ul, era contra-intuitiv să te gândeşti că există gene care inhibă repararea ADN-ului, afectând sănătatea unui individ. Astfel de gene au sens, însă, la nivelul speciei, putând să genereze mutaţii adaptative”, a declarat, citat în comunicat, Gabriel Balmuş.

În comunicat se mai arată că tulburările genomice sunt toate procesele de boală care au legătură cu deteriorarea ADN-ului, care duc la evoluţii de boli genetice ori canceroase.

„Studiul a identificat 71 de gene a căror pierdere creşte, respectiv 74 de gene a căror pierdere scade formarea de micronucli, structurile celulare care conţin ADN rupt. Instabilitatea genomică cu acumularea concomitentă de micronucli extranucleari este un semn distinctiv al multor tulburări, inclusiv cancerul, boli inflamatorii asociate şi îmbătrânirea”, se arată în studiul publicat în „Nature”, potrivit TINS.

Pe parcursul celor 11 ani, la studiu au participat aproximativ 80 de cercetători de la mai multe laboratoare din lume. Doar procesul de revizuire şi de acceptare a publicării formei finale a articolului în revista numărul unu de ştiinţe din lume, „Nature”, a durat aproape doi ani.

„Să publici în Nature e ca şi cum ai juca în Liga Campionilor. Să publici ca autor coordonator e ca şi cum ai câştiga Liga Campionilor”, glumeşte Gabriel Balmuş, care din toamna anului trecut, şi-a deschis un laborator de neuroştiinţe moleculare la Cluj-Napoca, conducând o echipă de cinci cercetători în cadrul TINS, într-un proiect finanţat prin PNRR.

„Pentru a ajunge la o terapie trebuie dezvoltat un medicament care să inhibe proteinele care inhibă repararea ADN-ului. Din genele dezvăluite de cercetare am analizat una pe care dacă o scoatem putem dezvolta un medicament pentru o boală rară, o anomalie congenitală cunoscută sub numele Cornelia de Lange. Posibil ca analiza şi experimentele cu celelalte gene dezvăluite de studiu să ducă la terapii pentru cancer ori pentru Alzheimer. (…) Explorarea continuă a factorilor care contribuie la apariţia instabilităţii genomice este vitală pentru dezvoltarea tratamentelor personalizate care să abordeze atât cauzele genetice, cât şi cele sporadice în bolile în care distrugerea ADN-ului este proces patologic de iniţiere (cancer, boli neurodegenerative, îmbătrânire). Ca dovadă de principiu, studiul nostru de exemplu subliniază potenţialul inhibitorilor SIRT1 ca o cale terapeutică pentru boli cu tulburări genomice. Acesta sugerează că intervenţia timpurie ar putea ajuta la atenuarea schimbărilor biologice legate de instabilitatea genomică înainte de a progresa”, mai explică Gabriel Balmuş. AGERPRES