Peste o treime (36,6%) dintre persoanele testate nu ştiau că suferă de dislipidemie, rezultă din studiul pilot observaţional ”Colesterol Alert”, realizat la iniţiativa ENDO Pacienţi – Asociaţia Pacienţilor cu Boli Endocrine, cu susţinerea companiei Zentiva. Costurile testării au fost suportate de Endo Pacienţi.

În studiu au fost înrolaţi 205 pacienţi cu vârsta de peste 18 ani (minim 18 ani, maxim 92 ani), în mare majoritate femei (61%), din Bucureşti şi din Constanţa, cu preponderenţă din mediul urban.

Patru medici au fost implicaţi în studiul „Colesterol ALERT!”: Dr. Daciana Toma, medic de familie Bucureşti, vicepreşedinte SNMF, şef lucrări dr. Daniela Baltă, medic de familie Bucureşti, dr. Cristina Cojocaru, medic primar diabet, nutriţie, boli metabolice Constanţa şi dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet, nutriţie, boli metabolice şi medic primar medicină de laborator din Constanţa.

Ce arată datele obţinute în cadrul studiului pilot

Dr. Daciana Toma, medic de familie Bucureşti, vicepreşedinte SNMF, a explicat că în cadrul studiului s-a măsurat tensiunea arterială, s-a făcut determinarea glicemiei, a colesterolului total, trigliceridelor, HDL şi LDL colesterol, toate cu acelaşi tip de aparat:

„36,6% dintre pacienţi nu se ştiau cu dislipidemie anterior studiului. 63,4 % se ştiau cu dislipidemie, dar cu toate că ştiau că au această problemă, 11,7% dintre ei nu luau tratament. Ne îngrijorăm foarte mult, pentru că 57% dintre pacienţi au obezitate. Vorbim de un procent foarte mare de obezitate. Dincolo de asta, dacă ne uităm la tipurile de obezitate, 20% dintre ei aveau obezitate de grad trei, obezitate morbidă, şi mai mult decât atât, cel mai mare indice de masă corporală din proiect a fost de 51 de kilograme pe metru pătrat. Înseamnă o greutate foarte mare”, a arătat aceasta.

Nu-ţi citi singur analizele!

Însă ce este dislipidemia explică Dr. Sorina ISPAS, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice: „Dislipidemia este o afecţiune, o alterare a metabolismului grăsimilor, a lipidelor, în organism. Cum se evidenţiază? Se evidenţiază prin modificarea valorilor colesterolului total care este crescut, a LDL colesterol care este crescut, a HDL-colesterol-lui, colesterolul bun, care este scăzut, şi a trigliceridelor care au o valoare crescută”.

Dr Cristina Cojocaru, medic primar diabet, nutriţie şi boli metabolice a atras atenţia că nu trebuie să ne culcăm pe o ureche atunci când ni se pare că analizele ne-au ieşit bine. Pentru că analizele, chiar dacă se încadrează în valorile considerate normale, pot ascunde de fapt o boală.

„Pacienţii de obicei consideră o valoare normală dacă nu se află în chenarul acela roşu şi atunci îşi fac analizele şi nu mai vin cu ele la medic. Spun că pur şi simplu, doamna doctor sunt foarte bune. Nu aveam nicio analiză încadrată în chenarul roşu. Ei nu ştiu exact despre ce este vorba, motiv pentru care cer de fiecare dată şi rog pacientul să vină cu analizele în cadrul cabinetelor ca să poţi clasifica tu dacă el se află într-o clasă de risc sau nu”, a arătat specialistul.

Totodată, studiul observaţional pilot a mai arătat un lucru interesant: faptul că valorile dislipidemiei pot fi diferite în funcţie şi de etnie.

„Legat de pacienţii pe care i-am studiat, am observat că există o diferenţă între etnii, etnia de origini turco-tătară au din punct de vedere al dislipidemiei o hipertrigliceridemie, comparativ cu pacienţii români care au o hiper-colesterolemie. Deci marea majoritate care i-am studiat au găsit această diferenţă între pacienţi”, a dezvăluit Dr. Cristina Cojocaru.

Grăsimea viscerală, ucigaşul tăcut

Valoarea crescută a colesterolului „rău” este corelată şi cu grăsimea care se depozitează la nivelul abdomenului, atrage atenţia Şef lucr. la UMF „Carol Davila” Bucureşti, dr. Daniela Baltă, medic primar medicină de familie:

„Circumferinţă abdominală crescută înseamnă grăsimea abdominală viscerală crescută şi înseamnă inclusiv grăsime pe artere şi risc mai mare să facem accident vascular, infarct şi toate bolile date de depunerea de colesterol pe vasele noastre. Deci important este nu doar IMC-ul. Importantă este această circumferinţă abdominală. Şi aici este problema noastră, să reducem riscul cardiovascular acţionând pe această grăsime viscerală.[] Cam asta este situaţia în toată ţara, 25% avem normoponderali. În rest sunt supraponderali, obezi gradul 1, 2 sau 3, iar circumferinţa abdominală, în toată ţara, este dincolo de limitele pe care ar trebui să le avem noi în minte”.

În ceea ce priveşte profilul lipidic observat în studiu, doctor Daniela Baltă a detaliat: „Cam aşa stă toată ţara, cum am găsit şi noi, iar media la pacienţii mei din cabinet pentru LDL a fost undeva la 113. […] Foarte interesant, cine stă cel mai bine la dislipidemie? Bucureştiul are colesterolul cel mai mic, 197. Cine stă cel mai rău? Printre altele, sud-estul. Deci ne-am contrabalansat cu Constanţa. Deci ce am făcut noi aici, între Bucureşti şi Constanţa, am ieşit undeva pe medie şi uite-i, media României. Deci asta e realitatea în România, ce să mai vorbim. Stăm rău cu depistarea dislipidemiei, stăm rău cu tratarea. De ce ar fi important să tratăm? Pentru că scăderea LDL colesterol cu un milimol, un milimol înseamnă 38mg/dl, ar duce la scăderea riscului unei persoane să facă un infarct cu 23% şi scăderea evenimentelor cardiovasculare majore cu 21%. Deci e foarte important să depistăm, să tratăm şi putem face ceva împreună medicii cu pacienţii, pentru că de unul singur doctorul nu are ce să facă”.

Dr. Sorina Ispas a subliniat şi faptul că dislipidemia trebuie controlată şi tratată atunci când este cazul, întrucât pe termen lung poate face ravagii în organism: „Există consecinţe ale dislipidemiei? Există! Pe termen scurt şi pe termen lung. Este o boală mută clinic. La început nu doare, nu se vede, nu se simte. Ea lucrează în profunzime, lucrează în timp şi duce la modificări la nivel structural, chiar la nivel celular. Toate aceste modificări duc în timp la diverse patologii, cum ar fi bolile cardiovasculare, ateroscleroza, boala vasculară periferică, hipertensiunea arterială pot duce la obezitate, steatoză hepatică, un status inflamator de care pacientul nu este conştient. Acest status inflamator este cronic. Tot timpul pacientul are o inflamaţie în corp”, a arătat Dr. Sorina Ispas.

În cadrul conferinţei, ea a arătat că trebuie să fim conştienţi că există mai multe cauze care duc la apariţia dislipidemiei. „Sunt pot fi cauze primare atunci când apar factorii genetici 3% din populaţie are aceşti factori genetici. Poate fi o afecţiune secundară? Da, în cadrul unor afecţiuni, boli cronice, cum ar fi hipotiroidism, boli endocrine, multe alte boli endocrine, alimentaţie cu exces caloric, deci o viaţă dezorganizată. Includem sedentarismul, nopţile pierdute. Dar pe lângă toate aceste dezechilibre într-un stil de viaţă sănătos mai pot apare şi în boli hepatice, boli renale, în contextul obezităţii, anxietatea poate duce la hipercoolesterolemie, fumatul poate fi o altă cauză, excesul de alcool şi multe, multe alte cauze”, a arătat Dr. Sorina ISPAS.